România trece la ora de iarnă în acest weekend, mai exact în noaptea de sâmbătă spre duminică. Ceasul se dă înapoi cu o oră, astfel încât ora 04.00 devine ora 03.00.
Schimbarea orei se face de două ori pe an, în lunile martie și octombrie. Din 1998, trecerea la ora de vară se face în ultima duminică a lunii martie, când ceasul se dă cu o oră înainte, iar trecerea la ora de iarnă are loc în ultima duminică a lunii octombrie.
În noaptea de sâmbătă spre duminică, în ultimul weekend din această lună, românii își vor da ceasurile cu o oră înapoi. Practic, în acest weekend se revine la ora normală care a fost schimbată odată cu introducerea sistemului orei de vară idee vehiculată pentru prima oară de omul de știință Benjamin Franklin, în anul 1784.
Sistemul orei de vară şi de iarnă presupune o ajustatare cu o oră a ceasurilor în fiecare primăvară şi toamnă, pentru a beneficia mai bine de lumina naturală. La ora de vară, ceasul se dă înainte cu o oră (ora 3.00 devine ora 4.00), în timp ce la ora de iarnă ceasurile se dau înapoi cu o oră, iar ora 4.00 devine ora 3.00. Câștigăm, teoretic, o oră de somn.
Schimbarea orei a fost intens dezbătută în ultimii ani, iar Uniunea Europeană le-a cerut statelor membre să decidă dacă vor rămâne definitiv la ora de vară sau la cea de iarnă, însă până acum nu a fost luată nicio decizie în acest sens.
Cum ne afectează schimbarea orei
Un sondaj UE, pe 4,6 milioane de oameni, arată că oamenii resimt disconfort fizic și mental din cauza schimbării orei. Oamenii întâmpină probleme în a adormi sau au chiar insomnii.
Aproximativ 40% dintre respondenți au spus că au avut probleme în a se concentra, iar o treime s-au simțit irascibili.
Unele persoane acuză o oboseală puternică după schimbarea orei de vară (când ceasurile se dau înainte cu o oră), însoţită eventual de o senzaţie de disconfort şi chiar de dureri de cap.
În acest moment 70 de țări au acest sistem, iar UE a adoptat schimbarea orei în 1980.
