Avocatul lui Passaris a încercat să convingă judecătorii că grecul s-a schimbat în penitenciar, însă conflictele cu gardienii, incidentele de securitate pe care le-a provocat, cuțitul artizanal găsit în celula lui și caracterul lui oscilant au contat în decizia judecătorilor care i-au analizat cererea de eliberare condiționată.
Nici Comisia specială de eliberare condiționată de la Penitenciarul Arad, unde Passaris este acum încarcerat, nici instanța de la Judecătoria Arad nu au considerat că grecul care a ucis cu sânge rece acum mai bine de 20 de ani poate fi lăsat liber.
Ulterior, nici judecătorii de la Tribunalul Arad nu au găsit suficiente fapte care să justifice acum eliberarea condiționată a lui Konstantinos Passaris. Ba mai mult, instanța l-a pus să plătească statului român 400 de lei pentru cheltuielile judiciare cu contestația pe care a făcut-o.
”Respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de petentul Konstantinos Passaris, împotriva sentinţei penale nr. 1627 din 08.09.2022, pronunţată de Judecătoria Arad în dosarul nr. 12926/55/2022, pe care o menţine. În baza art. 275 alin. 2 Cod procedură penală, obligă contestatorul la plata către stat a sumei de 400 lei, reprezentând cheltuieli judiciare în contestaţie”, se arată în decizia Tribunalului Arad.
Decizia este definitivă, așa că Passaris mai poate cere din nou eliberarea condiționată abia după 24 august 2023.
Chiar dacă ar fi eliberat din penitenciar, ucigașul grec ar urma să fie transferat în țara natală, unde îl așteaptă nu mai puțin de patru condamnări la închisoare pe viață, la care se adaugă alţi 49 de ani de detenție pentru crime, tentative de omor şi jafuri armate.
De ce îl consideră judecătorii pe Passaris foarte periculos dacă este lăsat în libertate
Konstantinos Passaris a cerut și în 2020 și 2021 să fie eliberat condiționat, însă de fiecare dată judecătorii au considerat că el este încă un pericol dacă este lăsat liber.
Grecul considerat unul dintre cei mai temuți criminali este condamnat pe viață, dar legea îi permite să ceară eliberarea condiționată dacă a executat cel puțin 20 de ani de închisoare. Liberarea condiționată după împlinirea termenului este însă o opțiune a instanței, nu o obligație, care ține cont în decizie dacă cel condamnat a avut o bună conduită pe toată durata executării pedepsei, dacă s-a îndreptat şi se poate reintegra în societate.
Ultima cerere de eliberare condiționată a ajuns la Judecătoria Arad în septembrie 2022, dar magistratul care i-a judecat solicitarea a considerat că, dincolo de cele 44 de recompense pe care le-a primit în detenție, a avut și foarte multe situații în care nu a respectat regulile din penitenciar, și-a confecționat obiecte interzise și a avut conflicte cu gardienii.
Avocatul pe care Passaris l-a angajat să îl apere a avut o altă versiune despre comportamentul clientului său din penitenciar, afirmând că acesta ”a relaţionat favorabil cu personalul unităţii, precum şi cu celelalte persoane încarcerate, respectând îndeaproape regulile impuse de instituţie”. Mai mult, avocatul a susținut că Passaris a muncit în penitenciar și a participat la activităţi educaţionale, sociale și psihologice, a primit consiliere socială, a participat la stagii de practică şi la programe de asistenţă socială.
Instanța a considerat însă că Passaris a avut o atitudinea oscilantă în penitenciar și că nu este încă pregătit pentru a fi lăsat în libertate, deși este încarcerat din noiembrie 2001, la acel moment fiind considerat unul dintre cei mai cruzi criminali din Europa.
Passaris ”nu este pregătit pentru a fi redat societății”
”Din cuprinsul caracterizării aflate la dosar rezultă că deţinutul a adoptat o conduită oscilantă în perioada de detenţie, fiind sancţionat de 9 ori pentru atitudine necuviincioasă faţă de cadre şi nerespectarea Regulamentului de Ordine Interioară, confecţionare şi deţinere de obiecte interzise, sancţiunile fiind ulterior ridicate prin recompensare şi a fost recompensat de 44 de ori.
În aceste condiţii, faţă de perseverenţa infracţională a petentului, în raport cu ansamblul datelor caracteriale şi de personalitate a petentului şi faţă de prezenţa unor dificultăţi în respectarea normelor, aspect care reiese din comportamentul oscilant al condamnatului, instanţa apreciază că cererea nu este întemeiată, condamnatul nefiind pregătit pentru a fi redat societăţii, astfel că va respinge cererea de liberare condiţionată şi va fixa termen pentru rediscutarea situaţiei sale la data de 24.08.2023”, se arată în motivarea deciziei de la Judecătoria Arad, prezentată în exclusivitate de Gândul.
Judecătorul argumentează că nu este suficientă executarea integrală a celor 20 de ani – partea de pedeapsă necesară pentru a fi luată în discuție o eventuală eliberare condiționată a unui deținut care are o condamnare pe viață – , ci trebuie să fi avut ”un comportament exemplar, exceptional” pe toată durata executării pedepsei, iar prin faptele și activitățile sale să convingă că s-a îndreptat, s-a reeducat şi se poate reintegra în societate.
”Prin sentinţa de condamnare s-a reţinut săvârşirea de către petent a unui număr de 2 infracţiuni contra persoanei, respectiv contra patrimoniului, de o gravitate deosebită, o activitate infracţională complexă, organizată, ceea ce corespunde unei denaturări deosebit de grave a conştiinţei sociale: criminalitatea îndreptată împotriva atributului esenţial al persoanei – viaţa – este expresia maximă a stării de neconformare la normele sociale”, a explicat judecătorul de ce Passaris trebuie să aibă o conduită ireproșabilă în penitenciar și să dea dovadă că s-a îndreptat, înainte de a cere să fie pus în libertate.
”Fiara din Balcani” a ucis cu sânge rece doi angajați ai unei case de schimb valutar
Konstantinos Passaris a fost condamnat în 2003 la închisoare pe viață, după ce, în 25 noiembrie 2001, a ucis cu sânge rece doi angajați ai unei case de schimb din centrul Capitalei, ca să-i arate unei prostituate cât de ușor poate face rost de bani.
Supranumit „Fiara din Balcani”, grecul a fost dificil de prins, mai ales că evenimentele au avut loc acum 20 de ani, când tehnologia de care beneficiază astăzi polițiștii nu exista. Nici acțiunea de capturare a grecului nu a fost una ușoară, mai ales că acesta era înarmat până în dinți și dispus să tragă fără nicio reținere.
În Grecia ucisese deja doi polițiști, cu ocazia celei de-a doua evadări, iar pe alții îi rănise cu o armă automată de tip UZI pentru a scăpa dintr-o încercuire.
În același timp, criminalul avea și trei victime în rândul civililor, dintre care doi fuseseră uciși în timpul jafurilor armate, iar a treia era o prostituată de origine bulgară, în vârstă de 22 de ani, pe care o omorâse doar pentru că bănuia că l-ar putea da în vileag.
Ajuns în penitenciarele Românești, criminalul a stat o lungă perioadă la izolare și era scos la aer, singur, cu lanțuri la mâini și la picioare. După o lungă perioadă petrecută la Penitenciarul de Maximă Siguranță Craiova, Passaris a fost transferat la Arad, unde a încercat să convingă autoritățile că a apucat-o pe calea credinței și este acum un om cu frica lui Dumnezeu. De altfel, Passaris a și fost vizitat de un călugăr grec, care a devenit duhovnicul său.
Cazierul necunoscut al celui mai periculos criminal, care a ucis în Grecia și România
Procurorii greci au formulat opt cereri de arestare pe numele temutului criminal Konstantinos Passaris, cel care, la începutul anilor 2000, era considerat unul dintre cei mai cruzi criminali din Europa.
După ce polițiștii greci au reușit să pună mâna pe el în februarie 2001, Passaris a ajuns în spatele gratiilor, dar el avea deja un plan bine întocmit. S-a prefăcut bolnav, a împușcat doi polițiști cu un pistol pe care reușise să îi plaseze un complice de origine română, apoi a evadat.
Ajuns în România, Passaris a pătruns, în noaptea de 24 spre 25 noiembrie 2001, în casa de schimb valutar și de amanet „Le Petit Bijou”, situată pe bulevardul Nicolae Bălcescu din București. Cei doi angajați aflați în acel moment în sediu au fost împușcati în cap, apoi asasinii au luat toți banii găsiți, valută și lei, în total 567.000.000 de lei.
”Cuibul hoților”, locul unde Passaris și complicii lui plănuiau jafurile și își țineau armele
După ce a reușit să evadeze, împreună cu alte patru persoane, Passaris și-a constituit un grup infracțional, care comitea tâlhării și furturi. Konstantinos Passaris și complicii săi acționau ”ca la carte”. Reușeau să dea loviturile cu o rapiditate demnă de o cauză mai bună, apoi se retrăgeau într-o ascunzătoare pe care o aveau pregătită de mai multă vreme.
Procurorii greci spun că în locuința respectivă erau puse la cale toate infracțiunile, iar casa se transformase într-un adevărat depozit de arme și muniții. Grupul urmărea, prin intermediul unor stații de emisie-recepție, frecvențele poliției, ceea ce le permitea să se deplaseze pe trasee sigure.
”(..) o foloseau ca ascunzătoare, o vizitau des și acolo organizau săvârșirea infracțiunilor grave, depozitau arme, muniții, cărți cu instrucțiuni pentru montarea armelor, produsele activității lor infracționale, banii din tâlhării și comerțul cu droguri, aparate de emisie-recepției și notițe cu frecvențele poliției pentru a urmări mișcările poliției în scopul deplasării și acționării lejere și fără probleme a membrilor grupului; (n.red. – în locuința respectivă erau depozitate și) articolele pe care le foloseau în activitatea lor infracțională – perucile, cagulele, mănușile, cătușele, foarfecele pentru tăiat fier”, potrivit procurorilor greci.
