Rechizitoriul din dosarul Tel Drum, consultat de G4Media.ro, are 1473 de pagini și conține informații detaliate despre activitatea presupus infracțională a celui care în urmă cu câțiva ani era jupânul României, fostul lider PSD Liviu Dragnea.
În mare măsură, informațiile din dosar sunt cunoscute ca urmare a dezvăluirilor de presă din perioada 2017-2018, însă sunt și chestiuni de noutate. Spre exemplu, declarațiile la DNA despre Dragnea ale fostului premier Victor Ponta și ale fostului ministru al Transporturilor Dan Șova.
<<Noi nu aveam o convingere, noi știam că Tel Drum-ul este al domnului Dragnea, iar domnul Dragnea a spus de mai multe ori personal că această companie este a lui, chiar a formulat ”știi că este a mea”. Nu se discuta la colțuri că Tel Drum este a lui, asta ar fi fost o legendă urbană, nu…Tel Drumul era a dânsului>>, a declarat Dan Șova la DNA, fiind audiat în calitate de martor. ”Până în 2012 pentru mine era notoriu că Tel Drum era a lui Liviu Dragnea, după 2012 a devenit o certitudine”, a completat Dan Șova.
Fiind reaudiat la data de 3 august 2018, Șova a subliniat, fiind întrebat de unde știe că Tel Drum SA este a lui Dragnea: <<Mi-a spus el personal. În ceea ce privește contextul cred că mi-a spus la momentul discuției pe care am avut-o cu acesta în biroul lui Ponta, cu privire la pierderea unei licitații de către Tel Drum. A fost unul dintre argumentele folosite ca argument de autoritate, ceva de genul ”știi că este a mea”. Dar doresc să precizez că acest lucru nu era o noutate pentru mine, știam că este societatea dumnealui, era o chestiune de notorietate în partid, era la fel de cunoscut ca faptul că Daciana este soția lui Ponta>>.
Spre desosebire de Dan Șova, Victor Ponta a fost mult mai nuanțat în declarații, fiind întrebat despre cearta dintre Dragnea și Șova din biroul lui legat de pierderea licitației de către Tel Drum:
”Întrebare procuror: Nu ați avut niciun interes să aflați de ce doi membri ai Guvernului se ceartă pentru o societate privată?
Răspuns: dar știu cine e Tel Drumul, adică știam, nu trebuiau să îmi comunice cei doi, știam că este societatea din Teleorman, că a fost a Consiliului Județean când era domnul Dragnea și cea care practic este singura din Teleorman. Știam cine este Tel Drum, nu am aflat prima dată în 2014 de Tel Drum. Dar nu am elemente juridic mai mult de atât”, a răspuns Victor Ponta, cu rezervă.
Cum s-a speriat Dragnea în 2011 că Udrea și Băsescu vor ”să îi rupă gâtul”
Fostul viceprimar al Capitalei, ex-consilier prezidențial și fost secretar de stat la Ministerul Dezvoltării, Răzvan Murgeanu, a fost audiat la DNA pe 8 decembrie 2017. El a fost întrebat despre un episod din 2011 când ANRMAP (Autoritatea Națională pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice) condusă pe atunci de Cristina Trăilă a constatat nereguli cu privire la contractele Tel Drum cu fonduri europene.
”La Teleorman era tot corecție de 100% pe suspiciunea că Tel Drum este proprietatea de facto a președintelui Consiliului Județean”, a declarat Murgeanu.El le-a povestit procurorilor cum era acasă la mama lui, în comuna Bolintin Deal, și a fost sunat de o femeie care i-a propus o întâlnire cu cineva. A mers la o benzinărie și a descoperit că era vorba de Liviu Dragnea. ”Întâlnirea a durat cam 5 minute, acesta era destul de speriat având impresia că tevatura legată de corecții și audit este împinsă de Băsescu sau Udrea vrând să îi rupă gâtul (…) A doua zi am informat ministrul și președintele cu privire la această întâlnire informală (…) Singura discuție de care îmi aduc aminte cu privire la suportarea corecțiilor a fost o întâlnire la Minister cu doamna Udrea, aceasta ne-a comunicat faptul că s-au pierdut procese în instanța de contencios și că banii oricum trebuie dați Comisiei și nu știa cum se va efectua acest lucru”, a declarat Murgeanu la DNA.
Interceptări telefonice potrivit cărora Liviu Dragnea era proprietarul de facto al Tel Drum
Spre exemplu, potrivit unei interceptări telefonice din 18 ianuarie 2015, ora 22:25, directorul Tel Drum, Petre Pitiș, discuta cu un apropiat:
”Interlocutor: Tu ce faci? Tot pe acolo pe la Dragnea? Pe unde mai ești?
Pitiș Petre: Da.
Interlocutor: Aha. Îhâm. L-am văzut în seara asta la televizor.
Pitiș Petre: Îhâm.”
Un alt martor, Dan Cristian Neacșu, a declarat la DNA: <<Domnul Ioniță (fost șofer al lui Dragnea – n.r.) m-a abordat, că l-a trimis Dragnea să vorbească cu mine, mi-a zis ”Șefu m-a trimis”, nu a zis Dragnea că nu se folosea cuvântul Dragnea (…) Șefu, așa trebuia să facem, nu aveam voie să îi spunem pe nume, mai cu seamă în locuri publice>>.
Într-o notă de subsol, procurorii notează și faptul: <<Cu ocazia percheziției domiciliare la sediul SC Tel Drum SA a fost identificat un bilet de tip post-it , de culoare roz având următoarele mențiuni olografe: CNP PETRE PITIȘ (…) CNP ȘEFU (…). Codul numeric personal scris în dreptul apelativului ”Șefu” aparține inculpatului Liviu Nicoale Dragnea>>.
O altă probă de acest tip este ”emailul din data de 14.04.2007 către liviu.dragnea@(…)com cu subiectul ”pitis” și următorul conținut ”salut sefe!” te anunt că desteptul ala a facut o iar de oaie!!! livache”.
Cum s-a lipit Dragnea de gruparea Mazăre să meargă în Brazilia
Fostul senator PSD Alexandru Mazăre, fratele fostului primar al Constanței Radu Mazăre, a declarat la DNA:
”Având o relație de prietenie cu Nicușor Constantinescu, l-am cunoscut și pe Dragnea Liviu Nicolae, mai ales că eram în acea perioadă foarte activi în organizația județeană a PSD, fiind parte dintr-o echipă politică nouă. Având în vedere că eram la malul mării, eram destul de căutați pe perioada verii, astfel cunoscându-i și pe domnul Oprișan și pe domnul Bunea”, a declarat Alexandru Mazăre.
”În ceea ce privește vacanța petrecută în Brazilia în 2007, precizez că eu și fratele meu, Radu Mazăre, aveau un grup de prieteni cu care mergeam în vacanțe mai exotice, de circa 12 constănțeni, la care s-a lipit la acel moment și domnul Dragnea, nu îmi aduc aminte exact cum, vacanța urmând să fie strict masculină. Am mers la Fortaleza – Combuco, pe vremea aceea era o localitate destul de nedezvoltată, am închiriat o vilă acolo din câte îmi aduc aminte”, a continuat Alexandru Mazăre.
Lui Dragnea i-ar fi plăcut atât de mult în Brazilia încât – potrivit DNA – unul dintre oamenii lui de la Tel Drum, Mugurel Gheorghiaș zis Melcul, a cumpărat o casă de vacanță acolo. Procurorii au probe că Dragnea a folosit imobilul din Brazilia.
”La data de 07.08.2010, inculpatul a utilizat un ATM amplasat în orașul Fortaleza, Brazilia, pentru a retrage în numerar echivalentul în reali brazilieni (BRA) a sumei de 576,25 USD”, se arată în rechizitoriu.
La dosar sunt și interceptări ale unor convorbiri telefonice purtate de Dragnea din Brazilia. ”Prezența inculpatului Liviu Nicolae Dragnea în Brazilia este confirmată și de conversațiile telefonice purtate de persoanele din anturajul său și de inculpat cu aceste persoane.
Astfel la data de 24.12.2014, ora 22:10:24, Cuclea Dănuț discută cu o persoană de sex masculin, utilizator al numărului de telefon (…) despre plecarea inculpatului Liviu Nicolae Dragnea, în vacanță, în Brazilia:
Cuclea Dănuț: E … E peste gârlă acum!
Interlocutor: Nu, la două! La două!
Cuclea Dănuț: La două pleacă…
Interlocutor: Acum e deasupra! (…)”
”Faptul că persoana despre care discutau era inculpatul Liviu Nicolae Dragnea este confirmat de discuția pe care acesta o poartă cu Cuclea Dănuț a doua zi, la ora 23:24:36: (…)
Dragnea Nicolae Liviu: Ce faci, mă?
Cuclea Dănuț: Eram în casă. M-am și speriat când am văzut…când am văzut numele.
Dragnea Nicolae Liviu: Feliz Natal!
Cuclea Dănuț: M-auziți? Ă … Feliz Natal! Ce faceți?
Dragnea Nicolae Liviu: Măi, eu nu te-am întrebat, nu te-am întrebat … Ne chinuim aici. Nu te-am întrebat alaltăieri, tu de ce nu vii încoa’?”, este un fragment relevant din convorbirea telefonică dintre Liviu Dragnea și Dănuț Cuclea.
”Fiind audiat martorul Cuclea Dănuț, acesta a declarat că în anul 2014 inculpatul Liviu Nicolae Dragnea l-a invitat în Brazilia, în vacanță, în Fortaleza, iar de detaliile organizatorice s-a ocupat Irina, partenera de viață a inculpatului (…) Din consultarea surselor deschise reiese că în decembrie 2014 Liviu Nicolae Dragnea a fost în Brazilia în perioada 24.12.2014 – 08.01.2015”.
Cine sunt jurnaliștii plătiți de presupusul grup infracțional organizat
”Se reține și utilizarea fondurilor societăților comerciale controlate de membrii grupului infracțional organizat pentru beneficii politice prin efectuarea de plăți către trusturile media. Acest aspect reiese din plățile efectuate de SC Agrotrust SRL către mai multe publicații, spre exemplu Press Media Electronic SRL, deținător al www.dcnews.ro.
Fiind solicitate documentele justificative pentru relația comercială, SC Press Media Electronic SRL a indicat că raporturile comerciale ar fi vizat promovarea beneficiarului pe platforma electronică www.dcnews.ro, prin plasarea de bannere conținând sigla acestuia alăturat articolelor publicate de Press Media Electronic SRL pe teme în conexiune cu domeniul de activitate al clientului”, se arată în rechizitoriu.
Contractul a fost semnat cu Mihai Slăvescu Putineanu, directorul Agrotrust, despre care procurorii susțin că făcea parte din grupul infracțional organizat coordonat de Liviu Dragnea. ”Durata contractului a fost inițial de la data semnării până la data de 31.12.2010, iar valoarea a fost de 1000 euro/lună la care se adaugă TVA. Ulterior, prin act adițional, contractul a fost prelungit succesiv până la data de 31.07.2012”, se arată în rechizitoriu.
”Aceleași elemente sunt prezente și în ceea ce privește relația SC Agrotrust SRL cu SC Top Media Acces SRL (actuală SC Atlantic & Strategic SRL), societate aparținând jurnalistului Radu Tudor. În răspunsul formulat de reprezentantul societății prestatoare, după solicitarea unor termene pentru a pune la dispoziție documentele, a reieșit că ar fi existat un contract pentru perioada aprilie 2011 – mai 2012 în valoare de 6200 lei/lună singurele lucruri care au putut fi înaintate fiind niște copii xerox ale facturilor și un raport de lucru, nr. 1/06.2012, nesemnat de beneficiar (…) În perioada în care teoretic prestau activități de consultanță și/sau de promovare pentru persoana juridică cu activități agricole, Radu Tudor și Alexandru Bățăgui în realitate făceau revista presei pentru inculpatul Liviu Nicolae Dragnea, îi făceau punctajele de discuții, selectau teme de interes public și într-adevăr îl consiliau cu privire la poziția pe care trebuie să o adopte”, se arată în rechizitoriu.
Cum se făceau schimbări în poliție
Un alt episod interesant este relatat de Iulian Ciorobescu, șef al IPJ Teleorman în mai 2012. ”În acea zi, fostul meu adjunct, Stănimir Emil, a venit la mine și mi-a solicitat să merg cu el deoarece Fișcuci (Marian Fișcuci – primul director al Tel Drum după privatizare, apoi director Proinvest, o altă firmă din cadrul grupului – n.r.) și Simionescu (Adrian Simionescu – fost parlamentar PSD de Teleorman – n.r.) vor să se întâlnească cu mine să purtăm o discuție.
Am fost de acord și am mers la Proinvest unde cei doi mi-au spus că se vor schimba lucrurile în țară, ei fiind implicați în campania electorală în calitate de membri PSD, mi-au sugerat să nu mai discut cu Nițulescu Teodor (fost lider al PSD Teleorman înainte de Liviu Dragnea – n.r.) și m-au întrebat dacă pot să îi ajut.
Eu le-am spus că nu doresc să fie implicată poliția în campania electorală. S-a încheiat discuția, iar la câteva zile am fost chemat de Petre Tobă (șeful Poliției Române la acea dată – n.r.) și schimbat din funcție. La acea vreme aveam funcția de șef al IPJ Teleorman. Domnul Tobă mi-a spus că nu are ce să îmi reproșeze, dar că trebuie să fac un pas în spate și am făcut un raport de schimbare a funcției, din motive personale, și am fost trecut pe funcția de șef al poliției Alexandria”, a declarat fostul șef al IPJ Teleorman, Iulian Ciorobescu, la DNA.
Context. La 17 octombrie, fostul lider PSD Liviu Dragnea, compania Tel Drum și mai multe persoane, au fost deferiți justiției. Dragnea este acuzat de grup infracțional organizat, abuz în serviciu și instigare la fraudă cu fonduri europene.
”Grupul ar fi acționat în perioada 2001-2017 în scopul de a obține, în mod fraudulos, sume importante din contractele finanțate din fonduri publice (naționale și europene), prin infracțiuni de abuz în serviciu, de fraudare a fondurilor europene, de evaziune fiscală și folosirea de informații ce nu sunt destinate publicității”, se arată într-un comunicat al DNA.
Prejudiciul se ridică la aproape 6,4 milioane de euro în dauna bugetului de stat și la aproape 13 milioane de euro în dauna bugetului UE, în total aproape 20 de milioane de euro.
Liviu Dragnea a mai fost condamnat la un doi ani de închisoare cu suspendare în dosarul Referendumul și la 3 ani și jumătate cu executare în dosarul angajărilor fictive. El mai are un dosar în judecată de trafic de influență legat de finanțarea presupus ilegală a vizitei în SUA la Trump.
