Este vorba despre o decizie oarecum bizară – îndelung comentată de analiștii politici – a cărei justificare ar putea fi catalogată chiar hilară, dacă nu ar fi vorba despre ceva foarte serios la nivel european. Ce se poate înțelege din declarațiile oficialilor austrieci? Pur și simplu că imigranții nu doresc să rămână într-o țară ca România și atunci tocmai Austria ar fi expusă unui aflux mare de imigranți. Totuși, statisticile contrazic declarațiile oficialilor austrieci, iar semnele de întrebare nu și-au găsit, încă, răspunsurile.
Suplimentar, o altă întrebare reclamă un răspuns adecvat. Dacă România, potrivit oficialilor austrieci, este o țară atât de neatractivă pentru imigranți, de ce rămâne o țară atât de atractivă pentru investitorii austrieci?Informațiile oficiale transmit că Austria se află pe locul 2 în topul investitorilor străini în România, derulând afaceri în domenii importante: bancar, energetic sau alimentar. Una dintre marile companii austriece care face afaceri în România este Agrana Zucker A.G, numai că, potrivit surselor Gândul, compania ar fi pus în practică o ”schemă” prin care zahărul din România face profit în Austria, ajunge la firma-mamă – de acolo fiind vândut în alte țări, inclusiv în România -, iar românii consumă… zahăr Coronița sau Mărgăritar ”origine din UE și din afara UE.
Austriecii de la Agrana, monopol pe piața zahărului din România
În anul 1998, compania Agrana Zucker A.G. a demarat investiţii de amploare în industria zahărului şi amidonului din România, cumpărând:
- S.C. Danubiana Roman S.A.
- S.C. Zahărul S.A Buzău
- S.C. Beta Țăndărei S.A.
Acum, compania austriacă deţine o fabrică de zahăr în Roman şi una în Buzău. Totodată, Agrana are și o fabrică de amidon în Ţăndărei (AGFD Țăndărei a fost preluată de grupul Agrana în 2001).
Potrivit informațiilor de pe site-ul companiei, fabricile de zahăr au optat – în anul 2005 – pentru ”o administrare și un management mai eficient”, și așa a fost înființată compania Agrana România. În anul 2018, Agrana Romania S.A. devine Agrana Romania S.R.L, firmă care a preluat managementul fabricilor de zahăr deținute de Agrana Zucker A.G.
Agrana România – capital social de 80.919.033,80 RON divizat în 809.190.338 acţiuni -, a lucrat cu un număr mediu de 342 de salariaţi în anul 2020, faţă de 396 de oameni în 2019.
În anul 2021, cifra de afaceri a Agrana România a fost de 675.517.983 RON și, așa cum afirmă reprezentanții companiei, peste 100.000 de tone sunt produse anual în țara noastră.
”Zahărul produs în România pleacă spre alte zări”
Activitatea principală a companiei Agrana România este producerea de zahăr, atât din zahăr brut importat, cât și din sfeclă de zahăr.
Dar, spun sursele Gândul, cu toate că Agrana produce în România zahăr din sfecla de zahăr, pe piața din România pune în vânzare produsele – Zahar Coronița și Zahăr Mărgăritar. Numai că este vorba despre ”un zahăr din trestie de zahăr din țări terțe UE”.
Mai mult, aceleași surse dezvăluie și ”mecanismul” prin care zahărul produs în România pleacă spre alte zări, iar românii cumpără, la raft, doar zahăr originar ”din UE și din afara UE”, așa cum este specificat, de altfel, pe punga de zahăr ”Coronița”.Zahărul care ajunge în magazinele din România ar fi, de fapt, zahăr importat din Mauritius sau din alte țări non-UE, în timp ce zahărul produs în țara noastră, din sfeclă de zahăr, ar ajunge la firma-mamă din Austria și, ulterior, exportat către alte destinații ”mai atractive”.
”Este lesne de înțeles cum funcționează mecanismul: producția de zahăr din România ajunge la firmă-mamă în Austria și, de acolo, pe piețe mult mai atractive. Pentru România, firma austriacă importă zahăr din Mauritius sau alte țări non-UE. În astfel de condiții, ne lăsam păcăliți că avem la raft produs din sfeclă de zahăr românească”, avertizează sursele Gândul.
Agrana România are și o serie de procese cu Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), într-una dintre spețe Curtea de Apel fixând un nou termen pentru data de 16 ianuarie 2023, dosarul având ca obiect o contestaţie act administrativ fiscal din noiembrie 2021, în cauză fiind mai multe amânări până acum.O astfel de abordare este explicată prin faptul că Agrana nu ar vrea să plătească taxe și impozite statului român, profitul fiind încasat – prin intermediul unui trader ”care este tot compania lor” – tot în Austria.
”Dacă ne uităm pe cifrele Agrana, o să observăm că într-un an fac profit, iar într-un an au foarte mare pierdere. Practic, în anul în care înregistrează o foarte mare pierdere, de obicei, producția este vândută toată în Austria. Pe nicio pungă de la noi, din România, nu scrie «Produs în România», la Roman. Scrie «Viena». Ei își vând pe hârtie producția, afară. Marfa nu pleacă din România. O parte o bagă în supermarketuri, o parte o fac bio și o trimit în Austria.
Nouă, de fapt, pe piața noastră, un trader din Viena, care e tot compania lor, vine și ne vinde marfă. Practic, profitul realizat îl încasează în Viena, ca să nu plătească taxe și impozite aici. Aici fac, în teorie, pierdere.
Fac profit un an da, unul nu, dar dacă ne uităm pe ultimii 10 ani, e clar că pierderea a fost mai mare decât profitul. Marfa este produsă aici, dar compania nu declară profit la statul român. Dacă declară anul acesta, la anul îl ia înapoi. Și asta doar pentru a nu plăti 16% pe profit. Pe orice pungă de la raft scrie «Fabricat în UE și non-UE». Ar trebui să scrie «Fabricat în România». Este singurul produs din țară care are acest mesaj pe el, iar OPC-ul nu ia măsuri din cauza ambasadei Austriei”, susțin sursele Gândul.
