Guvernul de la Chișinău a stabilit un buget record pentru apărare în 2023 în contextul războiului declanșat de Rusia în Ucraina vecină, arată o analiză Deutsche Welle.
Banii alocați suplimentar vor fi investiți în apărarea spațiului aerian al țării. „Războiul rămâne principala amenințare ce vizează Moldova – un război convențional, cu arme, rachete și muniții care survolează și, din păcate, uneori cad pe teritoriul Republicii Moldova. Și acest lucru este în afara controlului nostru”, susține șeful Serviciului de Informații și Securitate (SIS) al Republicii Moldova, Alexandru Musteața. „Noi vedem riscurile acestui război, materializate”, a precizat șeful SIS.
Ministrul Apărării cere un buget de 2% din PIB
Parlamentul de la Chișinău a aprobat în prima lectura legea bugetului pentru anul 2023 cu alocări suplimentare palpabile pentru principalele instituții de stat. Cea mai mare creștere bugetară a obținut-o Ministerul Apărării. Bugetul armatei a fost majorat cu 68% comparativ cu anul 2022 și va constitui 1.697,1 milioane lei moldovenești, ceea ce reprezintă 0,55% din Produsul Intern Brut al țării. Oricum este insuficient, susține ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi. Potrivit lui, pentru a asigura o schimbare în domeniul apărării naționale, este nevoie de alocații financiare echivalente cu 2% din PIB. „Buget militar normal ar trebui să fie de 1-2 la sută din PIB, timp de 5-7 ani la rând, ca să putem face schimbări vizibile. Dacă credem că un adaos de 0,3% din PIB la alocațiile anterioare de 0,3% poate schimba lucrurile, greșim”, a menționat ministrul moldovean al Apărării.
El susține că neutralitatea costă: „Atâta timp cât suntem neutri, trebuie să avem grijă și să investim în securitatea noastră”. „Banii alocați în plus în 2023 vor fi investiți în apărarea spațiului aerian al Republicii Moldova. Dar dacă alocăm azi banii pentru un sistem antiaerian, îl vom primi cel mai devreme peste un an și jumătate”, a explicat ministrul Nosatîi la Forumul de integrare europeană desfășurat la Chișinău. Șeful de la Apărare a mai atenționat că amenințările de securitate în plan intern vizează regimul separatist de la Tiraspol, prezența trupelor ruse în Transnistria, precum și uriașul depozit de armament de la Cobasna (tot din regiunea transnistreană). De asemenea, el a vorbit despre riscul declanșării unui conflict intern, de către forțe ghidate din exterior, interesate de destabilizarea țării. Este vorba de mai mulți politicieni care au jefuit Moldova în ultimii ani și care au fugit din țară după schimbarea guvernării, s-au conectat la anumite grupări politico-mafiote rusești și alimentează financiar niște proteste absurde organizate la Chișinău împotriva guvernării pro-europene.
În Moldova, spionii ruși sunt peste tot
La rândul său, șeful Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova, Alexandru Musteața, a recunoscut public că Rusia și-a activat toate mecanismele specifice războiului hibrid și le aplică din ce în ce mai agresiv în Moldova. „Falsurile și manipularea se aplică la maximum. În paralel, s-au activizat ceea ce numim noi agenți de influență – persoane din sectorul socio-politic care încearcă să influențeze opinia publică prin utilizarea falsurilor. Și noi vedem că toate lucrurile acestea sunt coordonate dintr-un singur centru, de la Moscova. Suntem în centrul unui război hibrid. Rusia are în Moldova foarte mulți agenți de influență. Noi, pe o bună parte, îi cunoaștem și lucrăm în vederea prevenirii și contracarării riscurilor pe care ei le generează pe teritoriul nostru”, a spus șeful SIS.
Miercuri, în cadrul unei dezbateri publice la Parlament, el a spus că, pe lângă agenții de influență locali pe care îi are Rusia în Moldova, sunt și numeroși spioni, care ajung la Chișinău pe linie diplomatică. Pentru a crește eficiența SIS, în Parlament au fost înregistrate câteva proiecte prin care va fi modificată legislația vizând activitatea Serviciului de Informații și Securitate și a ofițerului de informații și securitate – proiecte sensibile, criticate de opoziția pro-rusă, care se referă la activitatea contrainformativă și activitatea informativă externă, pentru care a fost solicitată expertiza Comisiei de la Veneția. Șeful SIS a explicat că necesitatea acestui proiect a apărut ca urmare a schimbării radicale a mediului de securitate atât la nivel național, cât și regional. Proiectul este propulsat rapid în procedură parlamentară din cauza riscurilor care planează asupra Moldovei: „Am fi vrut să avem pace în regiune ca să lucrăm foarte detaliat un an sau doi și să avem o lege minunată, dezbătută public amănunțit și cu un consens foarte larg. Dar, din păcate, nu avem acest confort. Realitatea este că, împreună cu colegii de la SIS, stăm ca într-un ring de box cu mâinile legate la spate, cu ochii legați, iar adversarul este înarmat cu pumnale de metal. Și, în aceste condiții, nouă ni se cer rezultate”, a argumentat Alexandru Musteața.
Mai mult ajutor din partea NATO pentru Moldova
Recent, în cadrul unui interviu pentru CNN, președintele moldovean Maia Sandu a menționat că, „deși momentan, datorită rezistenței Ucrainei, nu există o amenințare militară directă asupra Moldovei, țara se confruntă cu un aprig război hibrid prin care Rusia încearcă să destabilizeze Moldova. Iar faptul că avem problema transnistreană și trupe rusești care staționează ilegal în stânga Nistrului timp de câteva decenii, crește riscurile de securitate pentru țara noastră”, a explicat Maia Sandu.
Șefa statului a recunoscut că, după invadarea Ucrainei de către Rusia, Moldova beneficiază de mai mult ajutor din partea NATO: „Noi am colaborat cu NATO anterior și acum suportul a devenit mai mare. Primim mai mult ajutor din partea țărilor membre NATO pentru a ne consolida capacitatea de apărare. Evident, nu putem face miracole într-un timp scurt, dar da, am făcut solicitări concrete pentru sectorul de apărare și, chiar dacă înțelegem că Ucraina este prioritară și trebuie să fie prioritară, sperăm să primim ajutor ca să ne creștem capacitățile noastre de apărare”, a menționat Maia Sandu.
Șeful SIS, Alexandru Musteața susține că sectorul energetic al țării este cel mai vulnerabil în fața războiului hibrid dus de Rusia împotriva Moldovei, iar Maia Sandu a menționat la CNN că „transformarea resurselor energetice în armă este parte a războiului hibrid”. „Concernul rus Gazprom a redus cu 60% livrările de gaze către Moldova în pofida contractului pe care-l avem și în pofida faptului că noi plătim tot în condițiile unor prețuri foarte mari. În paralel vedem că grupurile corupte din Moldova, împreună cu forțe politice pro-ruse, susținute de Rusia, organizează proteste pentru a destabiliza situația”, a spus Maia Sandu.
