Procurorul Daniel Horodniceanu, vicepreşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii, a criticat modul în care au fost aduse modificări legilor Justiţiei, inclusiv în decembrie 2022, în timpul mandatului ministrului Cătălin Predoiu, transmite Agerpres.
Horodniceanu a declarat marți că modificările la Codurile penale au fost făcute, la un moment dat, „aşa cum dictau interesele unor lideri urmăriţi penal, intrigaţi de faptul că atunci când săvârşeşti o infracţiune ai putea să şi răspunzi penal”.
Vicepreşedintele CSM a făcut referire şi la Secţia specială, pe care o consideră o instituţie din interiorul Justiţiei folosită contra magistraţilor incomozi, dar şi la deciziile controversate ale Curţii Constituţionale. „Au fost create şi folosite instituţii din Justiţie împotriva Justiţiei înseşi, cu consecinţa unui asalt făţiş asupra unor magistraţi incomozi. Şi de parcă nu erau suficienţi legiuitorii în România, la un moment dat Curtea Constituţională a devenit ea însăşi un legiuitor pozitiv, prin unele decizii pe care le-a emis”, a precizat Horodniceanu.
El a atras atenţia că, prin ultimele modificări ale legilor Justiţiei, vom avea un „super procuror general”, care va trebui însă să înţeleagă „că o putere atât de mare trebuie să fie însoţită de o responsabilitate la fel de mare”.
„Urmează noi proceduri de numire a procurorilor şefi ai parchetelor cu numiri politice. S-a motivat că s-a aşteptat adoptarea noilor legi ale Justiţiei. Dacă este foarte bine aşa, urmează să constatăm. Legea şi-a dorit un procuror general cu atribuţii mult lărgite, atât în ceea ce priveşte posibilităţile sale de delegare în toate funcţiile de execuţie, cât şi în ceea ce priveşte posibilitatea de infirma soluţiile tuturor procurorilor, care au devenit nelimitate. Vom avea deci un super procuror general, care va trebui însă se înţeleagă că o putere atât de mare trebuie să fie însoţită de o responsabilitate la fel de mare. Un procuror general care va trebui să înţeleagă că sistemul judiciar trebuie reformat, că este timpul pentru proiecte mari, că trebuie să vadă tabloul complet al sistemului. Să se ridice deasupra carenţelor de sistem care l-au parazitat pe acesta, atât de mult timp. Mă întreb însă cam ce strategii faci când Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie funcţionează în acest moment doar cu 45% din personal”, a precizat Horodniceanu.
Pe de altă parte, Horodniceanu consideră că ministrul Justiţiei ar trebui să fie tras la răspundere din punct de vedere politic dacă alegerile sale privind şefii din Parchete nu vor da rezultate.
„Vă asigur însă că viitorul procuror general şi ministrul Justiţiei vor avea în Secţia pentru procurori de la CSM un partener pentru politicile de sistem. Să sperăm că, în cazul în care acestea nu se vor întâmpla, atât procurorii şefi, cât şi cei care îi propun în aceste funcţii, vor putea fi traşi la răspundere. Iar în ceea ce îl priveşte pe ultimul, mă refer doar la răspunderea politică, astăzi una iluzorie, pentru că dacă nu avem în balanţă răspunderea, rămâne doar beneficiul de a numi”, a afirmat vicepreşedintele CSM.
El a criticat și modul în care statul își creează politicile publice, referindu-se la numărul în creştere al dosarelor penale aflate în lucru la Parchete raportat la numărul în scădere al procurorilor, atrăgând atenţia că statul român reacţionează doar după ce se întâmplă „lucruri rele”, în loc să acţioneze pe baza unor strategii şi analize naţionale de riscuri şi ameninţări.
„Ca procuror şi magistrat nu poţi să nu te întrebi dacă statul, aşa cum este el gândit, lucrează şi acţionează organizat prin instituţiile sale. Un stat disciplinat, bine organizat, acţionează concertat, adoptă măsuri logice, integrate. Numai un stat debil se sabotează singur, prin propriile instituţii”, a spus Horodniceanu, potrivit Agerpres.
