<<Dintre hotărârile depuse de candidați, una mi-a sărit în ochi. E vorba despre un abuzator sexual de copii, în vârstă de 41 de ani, care și-a abuzat nepoata în vârstă de 13 ani. A primit 8 luni de închisoare, cu suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei. În apel, procurorul a cerut mai mult, dar judecătorul candidat pentru ICCJ a considerat că pedeapsa a fost corect individualizată în primă instanță.
Halucinantă este însă gândirea judecătorului:
„Este adevărat că fapta pentru care inculpatul a fost condamnat prezintă o anumită gravitate şi urmare comiterii acesteia dezvoltarea psiho-socială a persoanei vătămate ar putea fi afectată în mod negativ, însă Curtea, reţine, în egală măsură, împrejurarea că persoana vătămată nu a înţeles să iniţieze vreun demers împotriva comportamentului avut de inculpat, minora neaducând nici măcar la cunoştinţa părinţilor cele petrecute, fapta fiind relevată abia în urma sesizărilor formulate organelor de poliţie cu ocazia dispariţiei acesteia de la domiciliu din octombrie (…) când s-a mutat la locuinţa concubinului său, martorul (…) cu care intenţiona să se căsătorească.”
Înțelegeți? Deci copila de 13 ani are și ea partea ei de vină că a fost abuzată de degeneratul ăla, care era și unchiul ei. De ce nu a chemat, domnule, poliția? De ce nu le-a spus nici măcar părinților? Înseamnă că … fapta nu e chiar atât de gravă precum pare, fiind un act sexual „consimțit”, iar o pedeapsă de 8 luni cu suspendare e ok, numai bună să-l îndrepte pe abuzator. Precizarea din hotărâre, că inculpatul s-a dus la victima minoră „după ce consumase băuturi alcoolice la un bar din localitate”, nu a atras atenția, că doar actul era „consimțit”.Judecătorul acesta, care nu a înțeles nimic din trauma prin care a trecut acel copil, care nu a avut pic de empatie pentru victimă, vrea să promoveze acum la ICCJ, judecător suprem.
M-am uitat și pe celelalte hotărâri pe care acest candidat le-a depus, sub protecția anonimatului, vreo 30 la număr. Și am constat foarte multe greșeli, de la greșeli gramaticale, până la încălcări flagrante ale procedurii penale, ale dreptului la apărare, în spețe cât se poate de simple.
De-asta se duce pe apa sâmbetei prestigiul magistraturii. Pentru că a permis unor astfel de persoane să îmbrace roba de magistrat, să promoveze de la judecătorii până la curți de apel, și nu i-a exclus din magistratură la timp! De fapt, i-a exclus pe mulți oameni pregătiți și onești, și i-a promovat pe alții puși numai pe combinații. Astea sunt, bineînțeles, extremele>>, a scris pe Facebook Stelian Ion.
Fostul ministru a precizat că a depus în termen legal la CSM observații față de această candidatură. „Am depus în termen legal la CSM observații față de această candidatură, pentru că nu poți sta cu mâinile în sân atunci când vezi așa ceva și doar să comentezi de pe margine, sperând, poate naiv, că observațiile mele vor fi citite și cine are urechi de auzit va auzi. Voi ce ziceți? Merită acest judecător să promoveze la Înalta Curte de Casație și Justiție?”, a completat Stelian Ion.
Imediat după postarea fostului ministru, CSM a retras deciziile judecătoreşti anonimizate ale candidaţilor pentru posturile de judecător la ÎCCJ.
Pe 6 martie, CSM a publicat pe portal punctajul obţinut de candidatul 1015. Lia Savonea a obţinut cel mai mare punctaj, 48, în condiţiile în care următorul candidat a obţinut 39 de puncte. Ceilalţi candidaţi au obţinut sub 35 de puncte, şi potrivit regulamentului, au fost descalificaţi.
Potrivit raportului de evaluare al candidatului 1015, comisia CSM a respins observaţiile fostului ministru al Justiţiei ca nefondate. În schimb, comisia laudă candidatul 1015, incluisv hotărârea judecătorească numărul 3. „Se remarcă analiza concentrată, aprofundată, riguroasă şi coroborată a materialului probator relevant, candidatul prezentând argumente clare, de evidenţă în sensul reţinerii unora şi înlăturării altora, într-o expunere cursivă, astfel încât procesul argumentativ se expune cu uşurinţă”, arată comisia de evaluare despre candidatul 1015.
De altfel, faptul că Lia Savonea este candidatul 1015 îl spune indirect chiar comisia CSM în raportul de evaluare. „Candidatul a ocupat funcţie de vicepreşedinte al Curţii de Apel (2011-2012), apoi preşedinte al Curţii de Apel (2012-2016)”.
Vezi aici raportul de evaluare al comisiei CSM privind candidatul 1015.
Context. În decembre anul trecut, deputații din Comisia Juridică a Camerei Deputaților au adoptat o modificare la Codul penal potrivit căreia actual sexual cu un minor sub 16 ani va fi considerat viol. Inițiativa a fost adoptată sub presiuneasocietății civile. Detalii aici.
„Până în 16 ani, un copil, pur și simplu, nu înțelege consecințele, efectele unui raport sexual cu un adult. Plus că diferența este foarte mare, de foarte multe ori, agresorii au de două, trei ori vârsta victimei”, a declarat pentru TVR Denisa Soare, coordonatorul campaniei comunităţii Declic, la momentul adoptării modificării legislative. Vezi aici.
„Chiar dacă aparent poate să fie vorba despre un accept, trebuie să ţinem cont de instabilitatea emoţională a unui adolescent şi de faptul că sunt foarte uşor influenţabili. În general, deciziile sunt luate din curiozitate, la presiunea grupului, prin manipulare, prin persuasiune, prin şantaj, forţă, aşadar de foarte multe ori decizia nu este luată exclusiv din dorinţă proprie, ci este influenţată de partener sau de alţi factori exteriori„, a explicat şi psihologul Keren Rosner.
Potrivit statisticilor oficiale, în ultimii 6 ani, din cele peste 18.000 de sesizări de copii abuzați, peste 12.000 de cazuri au fost închise întrucât anchetatori sau instanțele au considerat că victimele minore și-au dat acceptul. În alte situații, abuzul a fost încadrat la infracțiunea de act sexual cu un minor. Aceasta se pedepsește cu închisoare de la unu la cinci ani, în vreme ce violul se pedepsește cu detenție de la 3 la 10 ani. Modificarea legislativă a primit aviz favorabil și intră la votul final în plenul camerei Deputaților în acest an.
