Urmează ca Guvernul să valideze lista cu cele trei nume (Motoc titular, Ciucă și Crăciunean-Tatu rezerve) și să o trimită la Adunarea Statelor Părți (ASP) – organism care, în principiu, în decembrie 2023, o va vota pe Motoc, aceasta urmând ca, din 2024, să facă parte, timp de 9 ani, dintr-un complet format din 18 judecători. România trebuie să trimită lista cu cele trei nume, la ASP, până pe 26 martie 2023.
Conform procedurii aprobate de Guvern, judecătorii care au candidat pentru postul de la CPI trebuie să se ”bucure de o înaltă considerație morală, cunoscute pentru imparțialitatea și integritatea lor și întrunind condițiile cerute in statele lor respective pentru exercitarea celor mai înalte funcții judiciare.” Candidaților li s-a mai cerut să aibă competența recunoscută în domeniile dreptului penal și procedurii penale, precum și experiența necesară procesului penal, fie în calitate de judecător, de procuror ori avocat sau în domeniile pertinente ale dreptului internațional, ca dreptul internațional umanitar și drepturile omului, precum și o mare experiență într-o profesiune juridică ce prezintă interes pentru activitatea judiciară a Curții.
Iulia Motoc a fost judecător la Curtea Constituțională, iar, din 2013, ocupă postul de judecător din partea României la CEDO. Acest mandat a expirat în decembrie 2022, fiind în curs procedura de desemnare a unui înlocuitor. Ea este doctor în Drept Internațional Public și Filosofie. În 2021, Motoc a participat, fără succes, la un alt concurs organizat de Ministerul de Justiție, pentru postul de judecător la Tribunalul Uniunii Europene. După anunțarea rezultatelor, judecătoarea Motoc a scris pe Facebook, despre ministrul Justiției de la acea vreme, Stelian Ion, că este ”șobolan”. Ulterior, a șters comentariul.
