O brigadă de interlopi români a terorizat câtiva ani orașul Torino, iar autoritățile din Italia au comparat-o cu Camorra și ’Ndrangheta, două dintre cele mai periculoase organizații mafiote din lume.
Gruparea a fost creată de interlopul român Viorel Oarză, fost boxer profesionist, care are și acum probleme cu legea în România. El a devenit liderul grupării Brigada în 2009.
În urmă cu câțiva ani, ziarele italiene „Corriere dela Sera” și „La Repubblica” au publicat detalii din ancheta instrumentată de autoritățile italiene. Potrivit acestora, gruparea „Brigada” ar fi dominat orașul Torino.Clanul mafiot „Brigada“ este considerat de italieni ca fiind primul de acest gen din istoria Italiei ce este format exclusiv din cetăţenii aceleiaşi ţări.
„Până acum, se credea despre românii din Italia că nu comit mari infracţiuni, ci se limitează la furturi, mai ales de cupru, şi la violenţă împotriva persoanelor. Dar Echipa mobilă din Torino, prin dezmembrarea unei grupări infracţionale de tip mafiot, compusă în întregime din cetăţeni români, a demonstrat că asistăm la un salt de calitate.Mafia românească există în Peninsulă şi este la fel de violentă ca mafia din regiunea Campania, Camorra, ca cea din Calabria, ‘Ndrangheta, sau ca cea din Sicilia, Cosa Nostra“, a scris cotidianul Corriere della Sera din Milano.Pentru a intra în clanul Oarză, doritorii trebuiau să treacă printr-un adevărat ritual de inițiere, scrie presă italiană, imnitandu-le pe cele folosite de Camorra sau ‘ndrangheta. Ritualul includea un tatuaj reprezentând crucea cavalerilor templieri.Cartierul general al grupării ar fi fost clubul Zimbru din Torino, proprietatea lui Eugen Păun. În 2012, în acest local a avut loc o răfuială cu arme de foc între români și rivalii albanezi. Un rol important l-ar fi jucat și concertele de manele organizate în acest club în cursul cărora se plăteau practic taxele de protecție, mascate drept onorarii pentru cântăreți.
În 2014 Oarză se afla după gratii ân Italia pentru tentativă de omor, iar locul său fusese preluat de Eugen Păun, zis „El Padrino”, „Nașul”, și soția lui Oarză, Alina Ursache, cunoscută drept „regina cardurilor clonate”.Un alt personaj important este Cătălin Băcăuanu, bănuit a fi șeful unei temute grupări interlope din Iași. Polițiștii italieni susțin că Băcăuanu avea rolul de a-i pune la punct pe cei care nu se supuneau regulilor mafiote impuse de clanul Oarză.
Aceștia ar fi șefii, însă sub ei există o armată de 100 de oameni. „Ierarhic, sunt organizați că mafioții. Sunt grade specifice: naș, general, săgeata și în final, sclav”, explică Luigi Silipo, șeful Brigăzii Mobile din Torino, orașul unde clanul Oarză a făcut legea până de curând.În iunie 2013, după luni de urmărire și interceptări, poliția a arestat 20 de membri ai Românii au fost acuzați că cereau taxe de protecție, iar cei care nu se supuneau erau bătuți, șantajați și intimidați.Își disputau zonele de influență în Torino, mai ales locurile în care stau cerșetorii sau prostituatele. Iar că să câștige notorietate și să intimideze, deseori, spun carabinierii, ajungeau până la tentative de omor.
Fotbalistul din Brigadă
Adrian Ionuț Chelariu (fost Mihăilă), din Iași, zis Ochi, este un fost fotbalist care a ajuns și el la închisoare la solicitarea procurorilor anti-mafia din Italia.El era considerat unul dintre liderii grupării „Brigada” care a dominat orașul Torino. Chiar și temuții interlopi albanezi s-au ferit să intre în vreun conflict cu gruparea românilor.Ieșeanul de 40 de ani a relatat cu ce s-a ocupat pe care le-a avut în Italia.
„Am făcut sport de performanță atât în România, cât și în Italia. Am plecat în Italia în 2001, tocmai pentru a face sport. Am ajuns la Torino.
Am evoluat pentru echipa Solano Mobili de Nichelino, dintr-o localitate din apropierea orașului Torino, unde se află cea mai mare comunitate de români. În iunie 2013, luptătorii anti-mafia din Italia au efectuat descinderi și ne-au luat.A fost vorba despre 14 români, sportivi, care ne aflam acolo, aproximativ zece dintre noi fiind din Iași. Am fost acuzați de orice, poate mai puțin de terorism! Avem 27 de capete de acuzare, inclusiv de omor sau trafic de arme.
Totul a pornit de la o plângere făcută la Parchet, pentru că noi aveam trei discoteci în zona respectivă. Procurorii italieni au afirmat că românii ar fi controlat toată regiunea Piemonte din 1992. Eu, în 1992, nici nu aveam buletin!”, a povestit Adrian Mihăilă pentru BZI.
Și albanezii se temeau de ei
Ieșeanul a mai spus că, în zonă, nimeni nu a reușit să le creeze probleme românilor, acest lucru generând un fel de râcă în sânul celorlalte minorități.„Au spus că noi constituiam cea mai mare grupare mafiotă din Italia, nefiind originari din Peninsulă. Am fost condamnați ca fiind parte din cea mai mare grupare mafiotă din sud-estul Europei. La prima instanță, eu am luat o pedeapsă de 21 de ani și 6 luni de închisoare.
Până acum, am executat în arest 4 ani. Anchetatorii italieni au spus că, de fapt, noi am fi controlat regiunea și că am fi primit bani de peste tot. Am fost acuzat că aș fi fost «cap de mafie»”, a adăugat Adrian Mihăilă.„De fapt, noi am fost invidiați, pentru că nu se întâmpla în cluburile noastre ce se întâmplă acum prin alte părți.
Moldovenii și albanezii vin și îți iau femeia, îți iau tot și nu ai ce să faci! De noi, albanezii nici nu s-au putut atinge, măcar să ne provoace o zgârietură, acesta fiind și motivul pentru care, acum, oamenii regretă că nu mai suntem noi acolo.
Și procurorii au pornit de la ideea asta: cum de noi, românii, nu putem fi afectați de albanezi, care sunt considerați cei mai agresivi din zona respectivă!”, a povestit Mihăilă.
Șeful clanului, noi infracțiuni în România
Eliberat după pedepsele din Italia, șeful Brigăzii nu s-a lăsat de infracțiuni.
În noiembrie 2019, Oarză a asistat la Cupa României la Box – Tineret, competiţie organizată la Sala Polivalentă şi la care participa şi fiul său. Viorel Oarză fusese el însuşi boxer, ca de altfel şi tatăl său. În meciul la care participa fiul său, patru dintre cei cinci arbitri l-au desemnat drept câştigător pe adversarul acestuia, fiul lui Oarză ratând astfel accederea în finală.
Nemulţumit de decizie, Oarză s-a manifestat violent, făcând scandal şi ameninţându-i pe doi dintre arbitri şi a lovit corpurile de mobilier şi uşile de acces în sală. La scandal a participat şi fiul lui Oarză.
Ca urmare, pe numele lor a fost deschis un dosar penal, iar a doua zi au fost aduşi pentru audieri la sediul Inspectoratului Poliţiei Judeţene. În urma audierilor, a fost dispusă reţinerea lui Oarză pentru 24 de ore.
Procedura legală înainte de introducerea în arest impune un consult medical şi depunerea obiectelor personale ale celui reţinut. Pe drumul spre cabinetul medical, Oarză ar fi avut o atitudine recalcitrantă şi intimidantă faţă de poliţişti, susţinând că este „o victimă politică a Federaţiei Române de Box”.
Atunci când i s-a pus întrebarea standard referitoare la consumul de droguri, Oarză s-a îndreptat ameninţător spre asistentul medical.
După consult, a fost condus spre arest, pentru percheziţia corporală. În timpul acesteia, aveau să reţină anchetatorii, şi-a scos portofelul şi l-a aruncat la coş, spunând că nu mai are nevoie de el.
Portofelul a fost recuperat de poliţişti, care au găsit în interiorul acestuia şi o folie de plastic ce conţinea o bilă de 0,84 grame care s-a dovedit a fi cocaină.
În cele din urmă, Oarză a fost trimis în judecată alături de fiul său pentru ameninţare şi tulburarea liniştii publice, dar şi, separat, pentru consum ilicit de droguri.
Cu privire la bila de cocaină, Oarză a declarat că ar fi găsit-o în vestiarul sălii de sport CFR şi, crezând că ar fi conţinut anabolizante, ar fi luat-o asupra sa, urmând să discute cu antrenorul, pentru a afla cui aparţine. Ulterior, uitase de ea.
Această apărare a fost respinsă de judecători, ea nefiind confirmată de nimeni.
Povestea era contrazisă şi de comportamentul lui Oarză din timpul percheziţiei corporale, când încercase să scape de portofelul în care avea cocaina. Magistraţii au reţinut totuşi că niciun martor nu auzise ca Oarză să fi fost consumator de droguri.
Ca urmare, fapta sa a fost reîncadrată juridic din consum ilicit de droguri în simplă deţinere de substanţe interzise. Ca recidivist, el risca o pedeapsă cu închisoarea pe un termen cuprins între 9 luni şi 4 ani şi 6 luni.
A fost condamnat la 1 an şi 8 luni de detenţie, magistraţii Tribunalului luând în calcul şi o pedeapsă de 8 luni de închisoare pentru un scandal ulterior. Sentinţa nu este definitivă, ea fiind atacată de Oarză în faţa Curţii de Apel. Primul termen al procesului s-a desfăşurat ieri.
