Legea prin care un teren de 20 de hectare al Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Suceava este cedat Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților pentru construirea unui centru liturgic, social şi filantropic este neconstituțională, a decis, joi Curtea Constituțională (CCR), care a admis sesizarea depusă în 12 aprilie de către președintele Klaus Iohannis.
O sesizare privind aceeași lege a fost depusă și de Guvern.
Potrivit unui comunicat al CCR transmis Agerpres, în şedinţa de joi, judecătorii constituţionali, în cadrul controlului de constituţionalitate a priori, cu unanimitate de voturi, au admis obiecţiile de neconstituţionalitate formulate de Guvernul României şi preşedintele României, care au fost conexate, şi au constatat că Legea 45/2009 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice ‘Gheorghe Ionescu-Şişeşti” şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare este neconstituţională, în ansamblul său.
În esenţă, arată sursa citată, Curtea a reţinut că modalitatea de constituire a dreptului de administrare asupra bunului proprietate publică, supus transferului interdomenial (din domeniul public al statului în domeniul public al municipiului Turda şi din administrarea Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Turda, în administrarea Consiliului local al municipiului Turda), în condiţiile legii criticate, este incompatibilă cu noţiunea şi caracterele juridice ale dreptului real de administrare, corespunzător dreptului de proprietate publică.
„Curtea a mai constatat că transferul dreptului de proprietate publică de la stat către unitatea administrativ-teritorială, concomitent cu transferul dreptului de administrare asupra bunului proprietate publică, astfel cum este reglementat prin art. I pct.1 din legea criticată, se abate de la cadrul normativ general în materie şi nu îşi găseşte fundamentul într-o reglementare precisă şi previzibilă, care să instituie inclusiv condiţiile referitoare la justificarea temeinică a încetării uzului sau interesului public naţional, element esenţial, de natură să evite afectarea domeniului public al statului”, se precizează în comunicat.
În consecinţă, menţionează CCR, prevederile art. I pct.1 din legea criticată, astfel cum sunt redactate, sunt contrare dispoziţiilor art.136 alin.(2) şi (4) din Constituţie, potrivit cărora proprietatea publică beneficiază de un regim de protecţie specială menit să asigure ocrotirea şi garantarea sa efectivă, precum şi eficienţa în valorificarea sa, precum şi celor ale art.147 alin.(4) din Constituţie, deoarece nu sunt respectate deciziile Curţii Constituţionale cu privire la imposibilitatea constituirii dreptului de administrare concomitent cu acela de proprietate asupra bunurilor proprietate publică.
„Referitor la celelalte dispoziţii din legea criticată, reţinând conexiunea logico-juridică directă dintre art.I pct.1 şi art.I pct.2 şi 3 şi 4 şi interdependenţa dintre anexele reglementate prin aceste dispoziţii legale, precum şi exigenţele de tehnică legislativă, care impun integrarea tuturor dispoziţiilor cuprinse într-un act normativ într-un cadru legislativ unitar, organizat şi coerent, Curtea a constatat că viciile de neconstituţionalitate evidenţiate se răsfrâng asupra întregului act normativ supus controlului, cu consecinţa constatării neconstituţionalităţii legii criticate, în ansamblul său”, precizează Curtea Constituţională.
