Un proiect normativ pentru modificarea legii finanțării partidelor politice ignoră cele mai presante probleme ale actualei legislații
Senatorii PSD vor să aducă o serie de modificări legii privind finanțarea activității partidelor politice. Odată cu creșterea subvențiilor primite de către partide de la bugetul de stat începând cu 2018, societatea civilă a semnalat o serie de probleme cu această legislație. Cele mai importante critici au vizat modul în care au fost majorate sumele destinate partidelor, dar lipsa de transparență cu privire la cheltuieli.
Subvenții tot mai mari pentru partidele politice
Experții în politici publice sunt de părere că noul proiect de modificare a legii privind finanțarea partidelor politice, inițiat de către PSD și trimis spre dezbatere la comisiile de specialitate din Senat, deși reprezintă un pas înainte în multe aspecte, lasă nerezolvate problemele majore ale actualei legislații.
Una din principalele critici aduse legii privind finanțarea activității partidelor politice o reprezintă creșterea, în cele mai multe cazuri subiectivă și lipsită de transparență, a limitelor pentru alocarea acestor subvenții. Până în anul 2018 modul în care partidele cheltuiau banii pe care-i primeau de la stat nu a reprezentat un subiect de interes major, asta și pentru că sumele prevăzute de legislație erau unele relativ mici.
Legea prevedea alocarea unor sume între 0,1 și 0,04% din bugetul de stat, ceea ce echivala cu 5,6 milioane lei pe an. În acel an, legea este modificată astfel încât procentul se raportează la PIB, și nu la bugetul de stat, ceea ce a condus la creșterea acestor sume până la 250 de milioane pe an. Proiectul de modificare ajuns la Senat nu încearcă să modifice aceste limite.
Septimius Pârvu, expert în politici publice în cadrul EFOR, este de părere că o astfel de limită ar trebui să fie precizată mult mai clar în noua legislație – o sumă la jumătate din cât primesc acum partidele pe an (circa 250 de milioane), fiind mai mult decât suficientă. Totuși, acesta subliniază că la fel de problematic este și faptul că solicitările pentru aceste subvenții, ce vin din partea AEP-ului, sunt mai degrabă subiective, fiind necesară o prevedere obiectivă în acest sens, dar și în modul în care acești bani sunt distribuiți apoi partidelor.
„Pe lângă limita superioară, este necesar să avem un sistem mai clar de cost per vot. În prezent există o subiectivitate foarte mare în ceea ce privește aceste sume. Noi nu prea știm cum se ajunge la ele. Fostul președinte al AEP a declarat în trecut că ‘dacă atâta au primit partidele până acum, nu le pot da mai puțin’ – ceea ce nu reprezintă o logică pentru a face politici publice. În opinia noastră, partidele politice nu cheltuie toți banii primiți și atunci ar trebui să existe o alocare în funcție de nevoi.
Spre exemplu, a fost recent o decizie a Curții Supreme din Germania într-un caz în care partidele au vrut să-și majoreze nejustificat subvențiile de la stat și care statua că trebuie să existe o cheltuială economică în interesul comunității. Altfel spus, trebuie să existe o justificare pentru banii ăia care ajung la partide”, a declarat, pentru FANATIK, Septimius Pârvu.
Potrivit acestuia, deși nu există o transparență din partea AEP-ului în această privință, cel mai probabil această instituție face o propunere până în limita de 0,04%, care de regulă este cât a fost anul trecut, plus ceva, nu știm exact, după care, în cadrul sumei stabilite, există o formulă în lege după care se împart banii în funcție de rezultatele de la alegeri, cu partidele care au femei pe liste și care au fost alese, primesc ceva în plus.
