Dosarul nr. 1687/1/2022/a2, cunoscut sub numele de Dosarul „Revolutiei”, este instrumentat de judecatorul Ionel Laurentiu Besu de la Curtea de Apel Bucuresti, au dezvaluit pentru aktual24.ro surse din magistratura. Besu a fost ofiter in cadrul Directiei Generale de Informatii si Protectie Interna a MAI, cunoscuta ca „Doi si-un sfert”.Conform CV-ului oficial, Besu a lucrat si in Ministerul de Interne, fiind ofiter la DGIPI Bucuresti intre 2006-2011. Besu a devenit judecator la Judecatoria Fetesti in 2011.
„Doi si-un sfert”, adica UM 0215, infiintata la 1 februarie 1990 la initiativa lui Gelu Voican Voiculescu. Gelu Voican Voiculescu este inculpat in dosarul „Revolutiei”.
Judecatorul Besu a primit dosarul „Revolutiei” la data de 1.03.2023 si i-a dat termen de 120 de zile, adica pe 29 iunie 2023.
Insa judecatorul Besu Ionel Laurentiu avea obligatia sa finalizeze procedura de camera preliminara in acest dosar in 60 de zile, potrivit art. 343 Cod Procedura Penala.
Dosarul a fost repartizat „aleatoriu” judecatorului Besu Ionel Laurentiu de la Curtea de Apel Bucuresti cu ajutorul Liei Savonea, fosta sefa a CSM si actual judecator ICCJ, au precizat sursele.
In urma cu doua saptamani, mama unui copil ucis la Revolutie si-a dat foc in Poiana Brasov, in semn de protest fata de tergiversarea pedepsirii vinovatilor de crimele din 1989. Numele ei era Ileana Negru.
„Pe 25 mai, s-a dus la mormantul lui Florin, baiatul ei de 12 ani impuscat la Revolutie, dupa aceea s-a dus in Poiana Brasov, si-a turnat benzina si si-a dat foc… Atunci cand au reusit sa o resusciteze, a spus ca: «Am facut gestul asta in numele eroilor martiri». Dupa aceea si-a dat duhul”, scrie Catalin Giurcanu, un prieten al Ilenei Negru, pe Facebook. Potrivit acestuia, femeia s-a saturat de faptul ca „procurorii si judecatorii imbuibati de salarii si pensii speciale mimeaza justitia de 33 de ani”.
La finalul lunii februarie, Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ) a decis sa trimita Dosarul „Revolutiei” la Curtea de Apel Bucuresti, sustinand ca nu are competenta sa judece aceasta spetsa in care fostul presedinte Ion Iliescu, fostul viceprim-ministru Gelu Voican Voiculescu si Iosif Rus, fost sef al Aviatiei Militare, sunt acuzati de savarsirea unor infractiuni contra umanitatii, cauza fiind trimisa la Curtea de Apel Bucuresti.
Motivul invocat de ICCJ a fost ca, la data faptelor retinute in rechizitoriu, respectiv 22 – 30 decembrie 1989, Ion Iliescu nu era seful Guvernului, ci doar presedinte al CFSN.
„In concret, s-a constatat ca in perioada 22 decembrie 1989, orele 16,00 – 30 decembrie 1989, unul dintre inculpati (Ion Iliescu – n.r.) nu a detinut functia de sef al Guvernului Romaniei, ci pe aceea de membru al Consiliului Frontului Salvarii Nationale si, ulterior, de presedinte al aceluiasi organism, iar un alt inculpat (Gelu Voican Voiculescu – n.r.), in perioada 22 decembrie 1989, orele 16,00 – 27 decembrie 1989, nu a detinut functiile de membru al Guvernului Romaniei, respectiv de viceprim-ministru, ci pe aceea de membru al Consiliului Frontului Salvarii Nationale, organ central de putere distinct de institutia Guvernului Romaniei. In consecinta, fata de functiile detinute de inculpati in perioadele mentionate, in raport cu dispozitiile Codului de procedura penala care reglementeaza competenta dupa calitatea persoanei, a fost stabilita in favoarea Curtii de Apel Bucuresti”, spune ICCJ.
In prima faza, Ion Iliescu a fost trimis in judecata de Parchetul Militar in aprilie 2019, insa dosarul a fost restituit la Parchet peste doi ani de catre judecatorii de la ICCJ, fiind invocata existenta unor nereguli in rechizitoriu.
Instanta suprema a decis atunci excluderea din materialul de urmarire penala a mai multor probe, printre care „declaratii” ce contin relatarile facute de Gelu Voican Voiculescu si Ion Iliescu in fata Comisiei senatoriale, rapoarte ale Parlamentului, un punct de vedere de la SRI sau documente de arhiva de la MApN.
In august 2022, procurorul general Gabriela Scutea anunta retrimiterea la Instanta suprema a dosarului Revolutiei, dupa refacerea rechizitoriului de catre procurorii militari.
Dupa sase luni, un judecator de camera preliminara de la Instanta suprema decide ca nu este de competenta acestei instante sa judece acest dosar.
Conform rechizitoriului, Ion Iliescu, in calitate de sef de stat si de guvern, presedinte al CFSN si al Consiliului Militar Superior, cu intentie, urmarind obtinerea legitimitatii populare, mentinerea si consolidarea puterii politice detinute incepand cu ziua de 22 decembrie 1989, orele 16,00, a indus in eroare opinia publica in mod constant, repetat, sistematic, prin aparitiile sale televizate si emiterea de comunicate (mecanism de exercitare a puterii de stat) si si-a asumat, in intervalul 22 – 30 decembrie 1989, operatiunea sistematica de inducere in eroare a opiniei publice exercitata de cadrele militare cu functii de conducere ale MApN.
Aceste fapte au avut drept consecinte generarea si amplificarea psihozei generalizate a terorismului, psihoza cauzatoare de numeroase situatii de foc fratricid generalizat si astfel, in intervalul 22 – 30 decembrie 1989 au survenit 857 decese, 2.382 raniri de persoane, 585 privari grave de libertate cu incalcarea regulilor generale de drept international si 409 cazuri de suferinte mari.
De asemenea, aceleasi fapte ale lui Ion Iliescu au generat, pentru intervalul 22 decembrie, orele 16,00 – 30 decembrie 1989, o stare de pericol iminent si grav pentru existenta unei parti insemnate a populatiei civile, de pe intregul teritoriu al Romaniei, sustin procurorii.
Gelu Voican Voiculescu, in calitate de factor decizional politico-militar al CFSN (organism care si-a subordonat Consiliul Militar Superior), cu intentie, urmarind mentinerea si consolidarea puterii politice obtinute, dar si legitimarea in fata opiniei publice, incepand cu ziua de 22 decembrie 1989, orele 16,00, a indus in eroare opinia publica in mod sistematic prin aparitiile sale televizate si emiterea de comunicate (mecanism de exercitare a puterii de stat) si si-a asumat, in intervalul 22 – 30 decembrie 1989, operatiunea sistematica de inducere in eroare a opiniei publice exercitata de cadrele militare cu functii de conducere ale MApN.
Conform Parchetului, general (rtr) Iosif Rus, in calitate de comandant al Aviatiei Militare, cu intentie, in intervalul 22 decembrie – 30 decembrie 1989, a exercitat prin ordinele sale militare, date in mod sistematic, operatiunea de inducere in eroare a opiniei publice.
Revolutia Romana din decembrie 1989 s-a caracterizat printr-o succesiune de justificate proteste populare, revendicari de natura sociala si politica, lupte de strada, demonstratii cu caracter de masa, represiuni armate violente, care au debutat la Timisoara in ziua de 16 decembrie 1989, apoi au continuat in Bucuresti si alte orase ale Romaniei incepand cu dupa-amiaza zilei de 21 decembrie 1989, culminand cu parasirea sediului Comitetului Central al Partidului Comunist Roman (CC al PCR) de catre cuplul prezidential Nicolae si Elena Ceausescu, la data de 22 decembrie 1989 (orele 12,06), moment ce a insemnat pierderea prerogativelor puterii de stat de catre acestia si sfarsitul dictaturii comuniste in tara noastra.
Parchetul precizeaza ca, incepand cu dupa-amiaza zilei de 22 decembrie 1989, pe intregul teritoriu al Romaniei a fost declansata, cu intentie, o ampla, sistematica si deosebit de complexa actiune militara de inducere in eroare, unica in istoria nationala, cauza de survenire a unui numar foarte mare de decese, raniri de persoane, suferinte psihice, lipsiri grave de libertate.
Imprejurarile care au dus la survenirea, in decembrie 1989, a numeroaselor decese si raniri de persoane, au constituit, in timp, obiectul cercetarii in numeroase dosare penale instrumentate de parchetele militare.
Activitatea de cercetare s-a declansat chiar in ziua de 22 decembrie 1989, cand au fost efectuate primele cercetari in legatura cu decesul ministrului Apararii, generalul Vasile Milea.
Ulterior, urmare situatiilor complexe generate de evenimentele care s-au succedat in intreaga tara cu un dinamism fara precedent, activitatea de cercetare a fost extinsa in toate zonele si localitatile Romaniei in care s-a inregistrat uciderea sau ranirea prin impuscare a unor persoane, respectiv retinerea unor participanti la demonstratiile anticomuniste sau distrugerea in parte sau in totalitate a unor imobile.
In timp, evenimentele din decembrie 1989 au facut obiectul cercetarii in 4.544 de dosare penale. In 112 dosare, Sectia Parchetelor Militare si celelalte parchete militare au dispus trimiterea in judecata a 275 de persoane, din care 25 de generali (10 din cadrul MApN si 15 din cadrul MI), 114 ofiteri (32 din cadrul MApN si 82 din cadrul MI), 13 subofiteri (8 din cadrul MApN si 5 din cadrul MI), 36 militari in termen si 87 civili, in sarcina carora s-a retinut ca, prin masurile dispuse sau actiunile intreprinse, au contribuit la producerea victimelor inregistrate in timpul evenimentelor din Decembrie 1989. Intre civilii trimisi in judecata si condamnati sunt fostii membri ai Comitetului Politic Executiv al CC al PCR si fosti ministri.
Majoritatea persoanelor trimise in judecata au facut parte din structurile de conducere politice si militare ale fostului regim, cu privire la care s-a stabilit ca au adoptat masuri sau au actionat in vederea reprimarii demonstratiilor impotriva regimului comunist si a dictaturii lui Nicolae Ceausescu.
