Ani de zile, o organizație secretă condusă din interiorul parlamentului Rusiei a intervenit cu succes în politicile europene privind Ucraina ocupată, prin campanii de susținere a anexării peninsulei Crimeea și de condamnare a sancțiunilor impuse Rusiei Teroriste.
Peste 20.000 de e-mailuri din perioada 2007-2017, sustrase de hackeri ucraineni din corespondența unuia dintre capii organizației, oferă o nouă imagine de ansamblu asupra operațiunii și arată cum politicienilor Uniunii Europene care au contribuit la promovarea agendei Moscovei li s-au oferit bani și alte avantaje, potrivit unei ample investigații realizată de jurnaliștii de la Eesti Ekspress împreună cu IStories, OCCRP, IRPImedia și Profil.
De la declanșarea invadării Ucrainei, din februarie 2022, condamnarea internațională a agresiunii Rusiei Teroriste a atins apogeul. Cu toate acestea, Kremlinul se poate baza, încă, pe anumite voci prietenoase din Europa.
Spre exemplu, în noiembrie anul trecut, consilierul local italian de extremă dreaptă Stefano Valdegamberi a scris un articol de opinie în care condamnă și califică drept ”o gravă greșeală” decizia UE de a desemna Rusia stat terorist susținând că asta ”stimulează conflictul prin negarea adevărului istoric”.
Ceea ce Valdegamberi n-a menționat însă este faptul că el colabora de multă vreme cu un grup secret de lobbby rus care avea o legătură directă cu Kremlinul. Începând cel puțin din anul 2014, acel grup a conceput planuri concrete de canalizare de fonduri către politicieni europeni care să sprijine legitimarea ocupării Crimeei de către Rusia și să promoveze politici promoscovite în interiorul statelor UE.
Detalii despre activitățile acestui grup secret au ieșit la iveală prin intermediul informațiilor obținute din e-mailurile piratate din cutia poștală a coordonatorului acestui grup, expertul parlamentar rus Sargis Mirzakhanian, cel care a condus „Agenția Internațională pentru Politică Actuală” în anii de după anexarea Crimeei.
Astfel, din conținutul acestor documente rezultă că grupul lui Mirzakhanian le-a plătit politicienilor mii de euro pentru a prezenta rezoluții pro-ruse în legislativele europene, potrivit unei noi investigații a Eesti Ekspress, în parteneriat cu OCCRP, IrpiMedia, iStories și Profil.
De asemenea, organizația politicianului de la Kremlin a contribuit la transportarea cu avioane scumpe la evenimente pro-Rusia din Crimeea ocupată a unor personalități politice din țări precum Germania, Austria, Italia, Republica Cehă și Polonia, precum și la plata unor onorarii pentru prezența acestora. Grupul de lobby a transportat, de asemenea, mai multe personalități politice europene în Rusia pentru a acționa ca observatori oficiali ai alegerilor.
E-mailurile, care au fost sustrase de un grup de ”hacktiviști” ucraineni, dezvăluie legături deosebit de strânse între operațiunea lui Mirzakhanian și oficialii din Italia și Cipru.
Aceste legături au deschis calea pentru adoptarea moțiunilor pro-ruse în ambele țări, atât parlamentul cipriot, cât și mai multe consilii regionale italiene cerând încetarea sancțiunilor împotriva Rusiei pentru invazia sa în Crimeea.
Rapoartele anterioare din presă au arătat, potrivit OCCRP, legături între politicienii UE și propagandiștii de la Kremlin, însă aceasta este prima perspectivă cuprinzătoare asupra modului în care a fost condusă în realitate această campanie din Rusia.
E-mailurile arată că Mirzakhanian, un expert parlamentar în PR și consilier bine conectat în Duma de Stat, a construit o rețea de analiști politici, jurnaliști, activiști și academicieni care l-au ajutat să transfere interesele Kremlinului în străinătate.
Anton Shekhovtsov, președintele Centrului non-profit pro-democrație pentru Integritate Democratică, a declarat pentru OCCRP că e-mailurile scurse „reprezintă una dintre cele mai importante surse ale informațiilor noastre despre modul în care funcționează anumite motoare ale mașinii de război politice rusești”.
Cel mai semnificativ, a spus Shekhovtsov, este că ei au arătat rolul lui Mirzakhanian în coordonarea protestelor, publicarea articolelor media și pregătirea rezoluțiilor parlamentare în întreaga Europă, în timp ce organizează misiuni de observare a alegerilor „false”, în timp ce el și asociații săi încercau să legitimeze anexarea Crimeei.
E-mailurile datează din perioada martie 2007-septembrie 2017 și nu este clar dacă „Agenția Internațională pentru Politică Actuală” activează și astăzi, deși cei atrași în rețea precum extremistul italian Valegamberi continuă să facă declarații pro-ruse.
Olga Lautman, cercetător în domeniul dezinformarii legate de Kremlin și al amenințărilor hibride la Centrul pentru Analiza Politicii Europene, a spus că grupuri precum cel al lui Mirzakhanian au ajutat la deschiderea ușii agresiunii în curs a Rusiei în restul Ucrainei.
„Rusia a avut un mare succes în eforturile sale de a atenua răspunsul la diferitele sale campanii, punând pe statul său de plată foștii și actualii politicieni”, a spus ea.
„Cea mai recentă invazie la scară largă a Rusiei este un rezultat direct al eșecului comunității internaționale de a trage Rusia la răspundere după invazia Georgiei din 2008, invazia Ucrainei din 2014, atrocitățile comise care l-au ajutat pe [Bashar al-] Assad în Siria și diferitele asasinate sau atentate folosind arme chimice pe pământ străin”.
România, printre țările țintă ale grupului secret rus
”Agenția Internațională pentru Politică Actuală” a lui Mirzakhanian este descrisă într-o prezentare PowerPoint găsită în e-mailurile sustrase ca fiind o „asociație închisă de profesioniști” care urmărea „cooperarea cu partidele parlamentare ale UE și cu politicieni individuali”. Alte prezentări și proiecte de prezentări au numit ca țări țintă Austria, Germania, Italia, Bulgaria, Grecia, Cipru, Letonia, România și Turcia.
Organizația pare să aibă o legătură directă cu Kremlinul: Mirzakhanian a schimbat peste 1.000 de e-mailuri între 2014 și 2017 cu Inal Ardzinba, un șef de departament în administrația prezidențială rusă care lucra sub Vladislav Surkov, un consilier cheie al președintelui Vladimir Putin la acea vreme.
Activitățile ”Agenției Internaționale pentru Politică Actuală” sunt clarificate într-o serie de prezentări atașate e-mailurilor sustrase, precum și detalii din e-mailurile în sine. Acestea variază de la organizarea de proteste de stradă anti-NATO până la traficul de influență prin parlamentarii europeni.
Documentele fac referire, de asemenea, la aducerea delegațiilor europene la Moscova și în Crimeea și prezentarea în „parlamentel naționale ale UE” de rezoluții pro-ruse. Acesta din urmă punct includea rezoluții de anulare a sancțiunilor anti-ruse și de recunoaștere a pretențiilor Rusiei asupra Crimeei.
Prețul votului în favoarea Rusiei
De asemenea, e-mailurile arată modul în care grupul lui Mirzakhanian a aranjat să facă plăți considerabile pentru a se asigura că politicienii UE au depus moțiuni favorabile în țările lor de origine.
Mirzakhanyan a descris direct chiar aceste plăți drept „prețul votului” într-un e-mail care conținea schițele proiectelor pentru Italia și Austria.
Grupul rus plănuia ca senatorul italian Paolo Tosato și deputatul austriac Johannes Hübner, ambii din partide de extremă dreaptă, să prezinte în legislativele lor rezoluții pentru ridicarea sancțiunilor împotriva Rusiei.
Schițele proiectului nu intră în detaliu despre cum s-ar întâmpla acest lucru, dar a fost listat un „buget” de 20.000 de euro atât pentru rezoluția italiană, cât și pentru cea austriacă, plus încă 15.000 de euro pentru fiecare „în cazul votului cu succes”. Nu este clar dacă aceste sume urmau să fie plătite direct celor doi politicieni sau erau bugete pentru întregul proiect.
În cele din urmă, Hübner și Tosato au prezentat rezoluții împotriva sancțiunilor rusești la forurilor superioare din parlamentele lor, dar legiuitorii nu le-au adoptat. Dealtfel, scrie OCCRP, ceste planuri de proiect au fost publicate în mass-media anul trecut, dar fără a identifica rolul jucat de organizația lui Mirzakhanian. Tosato a negat că a primit plăți de la Rusia pentru rezoluție, la fel ca și partidul lui Hübner, FPÖ.
Mirzakhanian: Veriga lipsă
E-mailurile sustrase de la Mirzakhanian au fost obținute pentru prima dată de hacktiviștii ucraineni în 2020 și au fost raportate înainte, dar amploarea campaniei coordonate a lui Mirzakhanian de a influența politicienii europeni și de a impune agenda Moscovei în UE nu a fost niciodată dezvăluită până acum.
Presa ucraineană a publicat informații despre activitățile de propagandă ale lui Mirzakhanian și Inal Ardzinba, dar fără a dezvălui însă eforturile coordonate ale ”Agenției Internaționale pentru Politică Actuală”.
Unele dintre legăturile dintre Rusia și politicienii europeni expuse în e-mailuri au fost, de asemenea, raportate anterior. De exemplu, planurile legate de Hübner și Tosato au fost acoperite anul trecut în revista americană New Lines și preluate în Italia și Austria, după ce NewsLine a obținut un alt set de comunicații sustrase.
Au existat și dezvăluiri publice în Germania despre legăturile dintre politicienii germani și propagandiștii ruși. De exemplu, în 2017, europarlamentarul Marcus Pretzell a recunoscut public că organizatorii unui forum din 2016 din Crimeea și-au acoperit costurile de călătorie. Apoi, în 2019, Der Spiegel și partenerii au dezvăluit că Markus Frohnmaier de la AfD era considerat a fi „sub controlul complet al Rusiei”. În septembrie 2022, cercetătorul Anton Shekhovtsov a dezvăluit noi legături între AfD și Rusia și l-a numit pe Mirzakhanian ca fiind contactul cheie pentru activistul pro-rus Mateusz Piskorski.
Documentele detaliază, de asemenea, proiecte separate pentru Letonia, Grecia și chiar pentru Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE). Cu toate acestea, nu există indicii că aceste moțiuni au fost vreodată propuse.
Asta nu înseamnă însă că ”Agenția Internațională pentru Politică Actuală” nu a avut succes. În ambele consilii regionale din Italia și în parlamentul național al Ciprului, moțiunile elaborate cu ajutorul aparatului de Kremlin al lui Mirzakhanian au fost de fapt adoptate.
Povești de succes ale rușilor în Italia și Cipru
„Este o bombă! Din punctul de vedere al presei, aceasta va fi, cel mai probabil, cea mai zgomotoasă operațiune informativă a noastră”, îi scria Mirzakhanian unui coleg în aprilie 2016, referindu-se la operațiunea derulată prin extremistul italian Stefano Valdegamberi.
”Agenția Internațională pentru Politică Actuală” se afla în pragul primului său succes european semnificativ: un consiliu local din Veneto, Italia, pregătea o moțiune prin care recunoaștea rezultatele referendumurilor rusești frauduloase din Crimeea și cerea încetarea sancțiunilor UE împotriva Rusiei.
Moțiunea fusese întocmită cu ajutorul grupului lui Mirzakhanian, iar omul lor din interior era consilierul local Valdegamberi, asociat la acea vreme cu partidul de extremă dreapta Lega Nord.
Pe 18 mai 2016, hotărârea a fost adoptată în consiliu regional Veneto cu majoritate de voturi. Deși o legislatură regională nu are nicio putere semnificativă asupra politicii de stat, numeroase mijloace de comunicare rusă de propagandă au raportat cu bucurie despre prima regiune din UE care a dat legitimitate anexării Crimeei.
În lunile următoare, consiliile locale italiene din Liguria și Lombardia conduse de partidul Lega Nord au urmat exemplul Veneto și au adoptat propriile rezoluții prin care „recunosc” Crimeea ca parte a Rusiei.
„Este extrem de important pentru Rusia să se infiltreze în țări la toate nivelurile, inclusiv în municipalități locale”, a spus expertul Lautman de la Kremlin. „Rusia ar folosi aceste rezoluții în scopuri de propagandă internă și pentru a se infiltra în municipalitățile locale pentru a influența opinia locală și a captura politicienii locali”, a mai spus el.
La câteva luni după moțiunea Veneto, gruparea a obținut o victorie și mai semnificativă, de data aceasta în Cipru.
La sfârșitul lui aprilie 2016, consilierul lui Mirzakhanian, Areg Agasaryan, i-a trimis o altă idee de proiect, sugerând o moțiune care urmează să fie propusă parlamentului cipriot de Andros Kyprianou, secretarul general de multă vreme al Partidului Progresist al Oamenilor Muncii din Cipru.
Agasaryan, care la fel ca Mirzakhanian este absolvent al academiei diplomatice a Rusiei, și-a făcut contacte în Cipru prin Dmitri Kozlov, un om de afaceri cipriot-rus care a pus grupul în legătură cu politicienii pro-rusi de acolo.
Moțiunea prezentată de partidul lui Kyprianou în iulie 2016 se potrivea cu cele elaborate de Agasaryan sau colegii săi și includea două cereri suplimentare: ridicarea sancțiunilor împotriva rușilor individual și punerea în aplicare a termenilor acordurilor de la Minsk din februarie 2015 între forțele pro-ruse și Ucraina.
Moțiunea a fost adoptată, punând parlamentul cipriot în conflict cu propria poziție a UE cu privire la sancțiunile împotriva Rusiei din cauza anexării Crimeei.
În octombrie 2016, Kyprianou a fost invitat la o întâlnire la Moscova cu Kozlov și două figuri de top care promovează investițiile în Crimeea, Andrey Nazarov și Rustam Muratov. Organizația ”Business Russia”, controlată de cei doi investitori, a jucat un rol-cheie, alături de ”Agenția Internațională pentru Politică Actuală”, în a determina Europa să accepte ocuparea Crimeei de către Rusia. În centrul acestui efort au fost călătoriile finanțate de statul rus pentru politicienii europeni la o conferință anuală la un hotel de lux din Yalta, Crimeea.
Kozlov a declarat pentru OCCRP că îl cunoaște pe Agasaryan „din anii universitari” și că a fost implicat în moțiunea pro-Rusia din Cipru, dar nu a comentat întâlnirea de la Moscova. Kyprianou a declareat pentru OCCRP că Kozlov a făcut presiuni să se întâlnească cu Nazarov la Moscova și a spus că nu știa că rezoluția privind Rusia a fost coordonată de echipa lui Mirzakhanian. Nazarov și Muratov nu au răspuns solicitărilor de comentarii din partea OCCRP.
Sponsorizații din Crimeea
În mai multe cazuri, stabilirea cooperării între politicienii europeni și Kremlin poate fi urmărită până la Forumurile Economice Internaționale de la Yalta, organizate cu ajutorul lui Mirzakhanian și grupului său.
Muratov și Nazarov din cadrul Business Russia au fost, de asemenea, directori la forumul pe care Departamentul de Trezorerie al SUA l-a descris drept „principala platformă rusă pentru prezentarea oportunităților de investiții în Crimeea”.
În aprilie 2016, Mirzakhanyan ia trimis lui Muratov un document intitulat „Estimări europene”, care enumera nouă politicieni europeni din Austria, Germania, Italia, Republica Cehă și Polonia care vor participa la forumul de la Ialta, împreună cu o valoare totală de 21.500 de euro onprariu („honoraria”), defalcat pe politician.
Aceste taxe par să depășească compensarea cheltuielilor, deoarece costurile de călătorie pentru fiecare participant au fost discutate în schimburi de e-mail separate.
Un alt set de e-mailuri dezvăluie modul în care organizatorii au cumpărat bilete în valoare de aproximativ 7.600 de euro pentru zborurile celor nouă politicieni.
Marcus Pretzell, fost membru al Parlamentului European din Germania, al cărui nume era trecut în document, a negat că i s-au oferit bani pentru prezența sa la forumul de la Yalta.
„Mi s-a oferit calitatea de membru al consiliului de administrație al forumului, lucru pe care l-am respins”, a declarat el pentru OCCRP.
Actualul membru al parlamentului austriac Axel Kassegger și fostul politician Barbara Rosenkranz, ambii afiliați în Partidul de dreapta al Libertății din Austria (FPÖ), sunt de asemenea numiți în documentul „Estimările europene”. Ei au spus OCCRP că nu au primit sume de bani.
Achiziționarea biletelor pentru zboruri a fost organizată de un director de marketing de la Granel, o mare companie rusă de construcții co-fondată și condusă de directorul executiv al forumului de la Ialta, Nazarov.
De asemenea, organizatorii au finanțat cazarea politicienilor la Mriya Resort and Spa, un hotel de cinci stele, în valoare de 300 de milioane de dolari aflat pe malul Mării Negre. Guvernul rus și un conglomerat de bănci susținute de stat și private au sponsorizat evenimentul, potrivit site-ului forumului Ialta, iar Sberbank, deținută de stat, a finanțat construcția hotelului, care ulterior avea să fie sancționat de SUA pentru rolul său de gazdă.
„Este important pentru Rusia ca politicieni occidentali să viziteze Crimeea, pentru a normaliza și albi invazia și ocupația lor ilegală”, a spus Lautman. „Pe plan intern, [Rusia] folosește aceste vizite pentru propagandă pentru a arăta că Europa nu numai că acceptă anexarea Crimeei, dar nu este nimic ilegal [în legătură cu] această agresiune.”
„Rusia câștigă în operațiunile sale de PR de fiecare dată când un politician sau orice persoană influentă vizitează Moscova sau Crimeea”, a adăugat Lautman, citat de OCCRP.
Încă de la început, Ucraina a protestat împotriva prezenței politicienilor europeni la forumurile de la Ialta, dar tot mai mulți dintre aceștia au continuat să viziteze peninsula în 2017, 2018 și 2019 (evenimentele ulterioare au fost anulate din cauza pandemiei).
Observatori care fac afaceri
În corespondența dintre Mirzakhanian și politicienii ruși se află e-mailurile lui Leonid Slutsky, un membru vechi al Dumei de Stat a Rusiei aliniat la Kremlin, care prezidează comisia pentru afaceri internaționale. Un schimb de e-mailuri din 2017 dezvăluie modul în care echipele lui Mirzakhanian și Slutsky au lucrat împreună pentru a aduce europeni de seamă să observe alegerile locale din Rusia, acoperind costurile de călătorie și cazare.
Invitațiile au fost aranjate printr-un ONG condus de Slutsky, ”Russian Peace Foundation”, iar proiectul de observare a alegerilor din 2017 a avut un buget de cel puțin 68.000 de euro, potrivit e-mailurilor obținute de hackeri.
Trei membri ai Parlamentului European și câțiva parlamentari locali din țări precum Belgia și Suedia au fost transportați cu avionul cu această ocazie.
„Observarea falsă a alegerilor este adesea o ușă de intrare către alte activități pro-Kremlin care apoi ar putea ajunge și în relații financiare sau corupție”, a declarat Stefanie Schiffer, președintele consiliului de administrație al Platformei Europene pentru Alegeri Democratice, o organizație care urmărește misiunile de observare a alegerilor în Rusia și în alte părți.
Codul de conduită pentru observatorii internaționali ai alegerilor spune că aceștia nu ar trebui să „accepte finanțare sau sprijin infrastructural din partea guvernului ale cărui alegeri sunt respectate, deoarece poate provoca un conflict de interese semnificativ și poate submina încrederea în integritatea constatărilor misiunii”.
Schiffer a spus că misiunea din 2017 „a contrazis această cerință”.
Alți politicieni cu legături cu ”Agenția Internațională pentru Politică Actuală” a lui Mirzakhanian au particpat ca observatori la alegeri mai recente din Rusia. De exemplu, consilierul italian Valdegamberi a participat la alegerile prezidențiale din Rusia din Crimeea anexată în 2018 și a fost și observator electoral la alegerile parlamentare din Rusia din 2021.
„Am fost impresionat de transparența tuturor”, a spus el presei ruse în timpul votului din 2021.
E-mailurile anterioare arată cum Valdegamberia se pare că a căutat să monetizeze conexiunile sale cu Kremlin. După forumul de la Yalta din 2016, el a zburat în Crimeea căutând relații de afaceri și a adus cu el și alți politicieni italieni: trei din regiunea Veneto, plus câte unul din Toscana, Lombardia, Emilia Romagna și Liguria. O delegație de investitori italieni s-a alăturat călătoriei.
„Pentru Stefano [Valdegamberi] rezultatul călătoriei nu a fost pur PR, ci organizarea de contacte promițătoare pentru afaceri, care îi plătesc campaniile electorale și îi susțin viabilitatea politică”, a scris unul dintre asociații europeni ai lui Mirzakhanian într-un e-mail către el în octombrie 2016, imediat după vizita delegației în Crimeea.
Strategia a dat unele roade: președintele Consiliului de Stat al așa-numitei „Republici Crimeea” a semnat un acord de cooperare cu președintele consiliului regional Veneto, promițând construirea de legături economice, iar presa de stat rusă a anunțat diferite acorduri de afaceri încheiate între Industriașii italieni și Crimeea.
Valdegamberi nu a răspuns la întrebările reporterilor OCCRP.
Aliați cheie ai rușilor din Austria, Germania și Polonia
E-mailurile sustrase arată cum patru personalități politice din Europa au lucrat în mod deosebit îndeaproape cu Mirzakhanyan și grupul său: Robert Stelzl, un activist politic pro-rus din Austria; Manuel Ochsenreiter de la partidul populist de dreapta AfD din Germania; Mateusz Piskorski, un activist politic polonez arestat în 2016 pentru spionaj pentru Rusia și soția lui Piskorski, Marina Klebanovich, care a ajutat la coordonarea activităților agenției în Europa.
Stelzl lucrase pentru think tank-ul lui Piskorki, Centrul European de Analiză Geopolitică și tocmai prin intermediul lui Piskorski a fost invitat la forumul de la Yalta din 2016. E-mailurile îl arată că a stabilit un apel cu Mirzakhanyan care a dus la o relație strânsă de lucru: au schimbat ulterior peste 90 de e-mailuri. Acestea indică că Stelzl a fost plătit pentru publicarea articolelor coordonate de Kremlin în revista elvețiană Zeit-Fragen.
Într-un schimb de e-mail din 23 septembrie 2016, Stelzl s-a plâns lui Klebanovich de calitatea unui articol pe care i se cere să-l semneze.
„Deoarece va fi plătit, Sargis nu vrea explicații, ci vrea să primească un mesaj text”, i-a spus ea.
„Dacă vrea să imprime mesajul, trebuie să accepte că trebuie să aibă un stil și un conținut acceptabil”, a răspuns el, adăugând: „Nu sunt un robot”.
Patru zile mai târziu, în revistă a apărut un articol al lui Stelzl care lăuda cele mai recente alegeri pentru Duma din Rusia ca fiind transparente, deschise și legitime.
Stelzl s-a alăturat delegației italiene condusă de Valdegamberi în Crimeea în octombrie 2016 și pare să fi acționat ca intermediar între propagandiștii ruși și politicienii europeni. El lucrase pentru europarlamentarul austriac Ewald Stadler, fost membru al partidului FPÖ, care era un aliat cheie al ”Agenției Internaționale pentru Politică Actuală”.
Membrii FPÖ s-au alăturat italienilor în călătoria lor din 2016 în Crimeea ocupată și au fost participanți regulați la forumurile de la Yalta. Forumul de la Yalta a organizat chiar și un eveniment de gală la Viena în 2018. Cu un an înainte de gală, grupul lui Mirzakhanian a aranjat ca o delegație FPÖ de 25 de persoane să viziteze Moscova.
Stelzl le-a spus reporterilor că a sprijinit pe deplin Rusia „de zeci de ani… și acum chiar mai mult ca niciodată”, dar nu a răspuns la întrebări specifice.
În Germania, Ochsenreiter a cerut mii de euro pentru a publica articole pro-Rusia orchestrate de asociații lui Mirzakhanian în revista pe care a editat-o, ZUERST!.
E-mailurile arată că această campanie de propagandă avea un buget de 12.000 de euro și includea planuri pentru un interviu cu Marcus Pretzell de la AfD despre problemele sancțiunilor rusești, care a fost publicat în iulie 2016.
Ca și în cazul FPÖ din Austria, AfD a fost un aliat cheie pentru ”Agenția Internațională pentru Politică Actuală”.
E-mailurile lui Mirzakhanian includ un plan de finanțare a campaniei politice din 2017 a lui Markus Frohnmaier de la AfD și arată cum, în martie 2016, rețeaua a lucrat la un proiect de rezoluție anti-sancțiuni a AfD, care a fost depus la adunarea legislativă din Baden-Wüttenberg două luni mai târziu.
Ulterior, Ocshenreiter a fost investigat pentru că a provocat ura între Ucraina și Ungaria prin atacuri incendiare cu steag fals împotriva unui centru maghiar din Ucraina, dar a fugit la Moscova și a murit acolo subit în 2021.
Piskorski a fost reținut în Polonia în mai 2016, cu două luni înainte de un summit NATO de la Varșovia. E-mailurile arată că Mirzakhanian plănuise o operațiune masivă de trafic de influență pro-rus pentru eveniment cu ajutorul partidului lui Piskorski, Smena.
Piskorski a fost acuzat de spionaj pentru serviciile secrete ruse și chineze și, deși a fost eliberat pe cauțiune în 2019, rămâne sub supravegherea poliției. (Piskorski și Klebanovich nu au răspuns solicitărilor OCCRP de a comenta informațiile).
Documentele care descriu planul lui Piskorski și Mirzakhanian, ce urmărea promovarea pozițiilor anti-NATO în diferite țări în timpul summitului de la Varșovia, includeau numele unui jurnalist și a patru personalități politice cu care lucrau. În 2021, doi dintre ei — lituanianul Algirdas Paleckis și maghiarul Béla Kovács — au fost găsiți vinovați de spionaj pentru Rusia.
În timp ce Mirzakhanian a dispărut din ochii publicului, aliații grupului său din Europa continuă să facă declarații pro-Moscova și să agite pentru interesele Rusiei: Frohnmaier de la AfD a criticat Germania pentru că a ajutat Ucraina; Axel Kassegger de la FPÖ a cerut în septembrie anul trecut ca Austria să-și revizuiască poziția cu privire la sancțiunile rusești; iar Robert Stelzl a fost fotografiat la un miting pro-rus la Viena în noiembrie, purtând un tricou cu infamul simbol rusesc „Z” și textul „Armata Rusă”.
Întrebat de reporteri despre fotografie, Stelzl nu s-a scuzat: „Am cumpărat tricoul asta din Serbia. Este de bună calitate, respirabil și mesajul este corect”, a spus el.
