Domeniile Lungu, struguri și oameni de calitate. Povestea Cramei Hermeziu

1
843

Dacă vara se hrănește cu soare intens, toamna se pune în mișcare cu vin îmbelșugat. Ca să ținem pasul cu vremurile tomnatice, ne-am decis să luăm în teascul gazetei noastre bobițele endemice de struguri moldavi, dulci și seducători.

La vreo oră de mers cu mașina distanță de Iași, pe dealurile verzi din Bivolari, se aștern liniștite Domeniile Lungu încoronate de bijuteria sa, Crama Hermeziu.

Cu rădăcini istorice adânc înfipte în moșia familiei Negruzzi, Hermeziu definește spiritul luptătorului eliberator de neam și pământuri în culori purpurii pline de vitalitate.

De ce e Crama Hermeziu specială?

Pentru ca ea să fie considerată așa trebuie să faci vinuri bune. Ca să faci vinuri bune trebuie să ai o plantație bine întreținută, să obții struguri de calitate superioară și aici e rolul inginerului viticultor care obține strugurii, îți trebuie un flux tehnologic modern care să îndeplinească toate cerințele în ceea ce privește tehnologia de fabricare a vinurilor.

Fără specialiști în cramă nu poți dirija fermentația, maturarea și toate tratamentele care se fac și nu poți obține un vin bun.

Deci cu toate aceste elemente, struguri de calitate, oameni de calitate în vie plus fluxul tehnologic și oameni de specialitate în cramă se poate obține un vin bun.

Unul din cei mai avangardişti fermieri ieşeni, Vasile Lungu, a devenit oficial pensionar şi primeşte de la statul român o pensie de 5750 lei lunar.

„Am avut salarii bune. Iar acum primesc abia jumătate din cât am contribuit eu în baza acelor salarii. Nu mai vorbesc câţi bani am dat statului prin firmele mele. Dar cumva aşa e corect, să primească şi alţii sprijin la bătrâneţe”, a declarat Vasile Lungu într-un interviu acordat lui Dan Tudor Calotescu, un jurnalist din Bucureşti, scrie TopIasi.

Fiica cea mare s-a reîntors de la Constanţa şi a preluat afacerea

„Am promis că după 60 de ani predau uşor-uşor patrimoniul. Deja fiica mea cea mare, Flaviana, produce mai multă recoltă decât mine. Era păcat de munca pe care am depus-o, că nimeni nu-i veşnic. În plus Flaviana are 3 băieţi, măcar unul să preia ce am construit aici”, şi-a justificat Vasile Lungu decizia de a ieşi la pensie.

El a pus pe roate la Trifeşti o fermă de 2000 de hectare unde cultivă, preponderent, sămânţă pentru mari procesatori americani. Mai nou lucrează cu o firmă recent intrată în România.

Istoric

Grupul Domeniile Lungu şi-a început existenţa în anul 2001, integrând mai multe firme active în domeniul agricol şi lucrând peste 2.000 de hectare cultivate cu porumb, floarea-soarelui, soia, rapiţă, grâu şi cartofi.

În 2006, grupul s-a extins şi către viticultură şi aici a început de fapt o nouă poveste: cea a cramei Hermeziu.

În 2006, am plantat primele noastre hectare de viţă-de-vie, struguri pentru consumul personal. Am fost atraşi de legătura profundă dintre om şi viţa-de-vie şi cum aceasta poate produce o gamă atât de largă de gusturi şi arome.

Pe măsură ce ne-a crescut pasiunea pentru vin, am hotărât şi extinderea noastră în acest domeniu. Astăzi, cultivăm peste 149 de hectare de viţă-de-vie, din care producem o gamă variată de vinuri de înaltă calitate”, povesteşte cel care este astăzi directorul executiv al cramei, Robert Axinte.

Businessul îi are ca fondatori pe Vasile Lungu, inginer agronom cu peste 40 de ani de experienţă în domeniul viticulturii, şi pe fiica lui, Loredana Lungu.

Au investit peste 12 milioane de euro în dezvoltarea cramei, pentru plantarea extensivă şi întreţinerea plantaţiei, pentru infrastructură şi modernizarea proceselor de producţie.

Pe lângă toate acestea, crama, amplasată în zona de nord a judeţului Iaşi, în localitatea Bivolari, s-a extins şi cu un hotel de patru stele în fermă, încurajând astfel componenta de enoturism.

„Producem o gamă largă de vinuri, de la cele albe şi roze vinificate atât ca vinuri liniştite, cât şi spumante, până la cele roşii purpurii, bogate şi aromate.

Avem o reţea extinsă de distribuţie la nivel naţional, vinurile fiind prezentate în mai toate restaurantele şi hotelurile de top, dar şi în supermarketuri şi hipermarketuri precum Selgros, Profi, Penny, Mega Image sau Carrefour, precum şi online.

” Pentru vinurile entry-level, concepute pentru consumul cotidian, preţurile sunt cuprinse între 25 şi 35 de lei, iar pentru selecţiile premium pleacă de la 50 de lei şi pot ajunge până la 115 lei.

„În esenţă, ţintim un spectru larg de categorii de vârstă, de la tinerii care abia îşi încep călătoria în lumea vinurilor, până la consumatorii maturi, cu o experienţă vastă şi cunoştinţe profunde despre vinuri. Ne adresăm şi familiilor moderne care sunt deschise la noi experienţe şi ţin pasul cu ultimele trenduri, dar şi profesioniştilor independenţi”, spune Robert Axinte.

Anul 2022 a adus pentru crama Hermeziu o cifră de afaceri de aproximativ 15 milioane de lei, fiind un an în care echipa s-a extins în principal în zona comercială, ceea ce a făcut ca brandul să fie prezent acum pe tot teritoriul României.

„Cel mai notabil proiect al anului trecut a fost lansarea vinului spumant C’est Soir, care reprezintă o extensie efervescentă şi îndrăzneaţă a gamei noastre best-seller de rose-uri. În plus, am marcat sfârşitul pandemiei cu lansarea unui produs orientat către sectorul HoReCa, tot în cadrul gamei C’est Soir, prin lansarea unui nou rose demisec din Busuioacă de Bohotin în format Magnum.”, conform zf.ro

HoReCa, un nou target

De altfel, şi mai departe, în 2023, planurile cramei ieşene vizează consolidarea prezenţei în sectorul HoReCa.

„Totodată, avem în derulare un proiect pe fonduri nerambursabile privind extinderea spaţiului de producţie prin dotarea cramei cu o serie de utilaje destinate procesului de vinificaţie, utilaje ce vor spori în principal capacitatea de producţie.

„Chiar şi cu atâtea reuşite până acum şi cu planuri constante de dezvoltare, businessul nu este lipsit de provocări. Una dintre cele mai mari este fluctuaţia condiţiilor climatice, vremea fiind un factor esenţial în producţia de vin.

În acest sens, adaptabilitatea şi abilitatea de a anticipa şi a reacţiona la aceste schimbări sunt esenţiale.

„Un alt aspect important e gestionarea forţei de muncă şi când vorbim de acest lucru mă refer în principal la personalul ocazional, zilierii, care la noi, în nordul Moldovei, sunt din ce în ce mai puţini şi mai puţin dedicaţi muncii în agricultură.”

Pentru a face faţă acestei probleme, familia Lungu a investit în utilaje moderne astfel încât să poată supravieţui în fiecare an.

De exemplu, astăzi, crama are o maşină de recoltat care poate suplini aproximativ o sută de zilieri pe zi în perioada de campanie. „O altă provocare o reprezintă gestionarea eficientă a lanţului de aprovizionare, de la recoltarea strugurilor, procesarea acestora, îmbutelierea vinului şi până la livrarea produselor finite către clienţi.

Coordonarea acestui proces complex necesită o bună planificare şi o comunicare excelentă cu partenerii noştri.”

Ce au învăţat Vasile şi Loredana Lungu alături de echipa lor până acum? Una dintre cele mai importante lecţii se referă la flexibilitate şi receptivitate la schimbare. Cooperarea este o altă deprindere cu care s-au familiarizat, fiind, de altfel, o condiţie definitorie în lumea vinului.

1 1 vote
Article Rating


Abonează-te
Anunță-mă
1 Comment
cele mai vechi
cele mai noi cele mai votate
Inline Feedbacks
View all comments