Dragi ieșeni, după cum se egzistă în frumosul nostru Târg celebrul Păturică Pomănilă, personaj central al cârciumii celei vechi din fața Operei, așa viețuiește tot la noi un șmenar denumit tot Păturică dar Comănilă. Se ocupă și el de activitate cârciumărească. Dar nu în calitate de prosumator, ci chear de cârciumar. Comănilă vine din adâncurile mafiei bodegar securiste, din timpurile vechi, ocaziune cu care a pus sub saltea multă avere. Avere făcută cu înmulțirea adunării de pe la notele de plată și cu turnatul apei în vin, în ținutul Moldovei din jurisdicția vechilor frați Cardei. După rivoluțiune Comănilă a devenit din turnător în pahare (și nu numai), mare capitalist, neicușorule! S-a apucat cu confecțiuni la început de carieră de bogătaș. Dar s-a lăsat repede, că munca nu era pentru unul care trăgea cu urechea pe la mese și voma apoi vin Sec. Într-un cuvânt, stimabililor, Comănilă s-a apucat, spre maturitate, din nou de cârciumăreală. La Cub, nu la pătrat, prin pivnițe pe acolo. Fostul oțpătar mai înmulțește și acu notele clienților naivi ori turmentați, ca în tinerețe, dar nu din asta îi iese bogăție acum. Moftangiul farmazonic a ajuns megafurnizor de caterincă prin spetalele din Dulcele Târg. Cum așa? Că pe șperț sau doar din dragoste, derectorii și derectoarele stabilimentelor de sănătate cumpără alimentațiune pentru războliți doar de la Iulică. Lăturile pe care le mâncați unii dintre domniile voastre, când ajungeți pe la spetale stimabililor, le preambalează la caterincă sclavii lui Comănilă, pe meleoanele de la stat, plătite cu sudoarea frunții din impozitele domniilor voastre. Firește, cât nu face. Dar grozăvia este că zoaiele, așa zis preparate în pivnițele comănilești, vă mai pot și intoxica. Cum s-a întâmplat, par egzampl, pe timp de vară, la hospetalul cărmuit de Beluța. A ieșit mare scandal, ipochimenul a retras lăturile puturoase și a trimis conserve în miez de noapte la sărmanii copchilași suferinzi, de frică să nu răsufle scandalul. Tantea Beluța, asupritoarea fostului iubi al ei, a închis atunci ochii, foarte probabil pe o despăgubire ceva, și Comănilă și-a vazut în continuare de treabă. Altă dată, un doftorel arab, cumsecade și de bonton săracuțul, s-a umplut de bube de la zoaiele moftangiului. Când s-a plâns și el la șăfe, i s-a răspuns că e alergic și că nu caterinca e de vină! Așa că dacă o să ajungeti cumva, ferească, la vreun hospetal bahluian, să știți de unde vi se trage, dacă vă pomeniți cu focărie pe organism. Cam asta e cu Comănilă, ipochimen din umbră, care nu se dă în stambă dar care tace și face cu caterinca puturoasă. Avere multă pe zoaie băgate pe gât unor oameni năpastuiți de suferinzi, pe ban public. Asta e valabil și pentru domniile voastre dragi procorori, că și voi vă puteți bolnăvi, să știți de unde vi se trage dacă pățiti ceva de toxicărie în spetalele muncipiului bahluean. Să nu îi credeți când o să vă minciunească că sunteți alergeni, cum a pățit doftorul cel blând de la Beluța.
Atentionare! Acesta este un pamflet, parțial rupt de realitate dar parțial real și nu merge la cremenal!
