Noul lider al Slovaciei, Robert Fico, a făcut valuri în timpul recentei campanii electorale din această țară, avertizând că nu va trimite „un alt glonț” pentru a ajuta Ucraina să respingă invazia rusă. Schimbarea sa dramatică față de poziția puternic pro-Ucraina a guvernului demisionar se bazează în parte pe simpatia istorică a Slovaciei față de Rusia, dar există și un motiv foarte personal pentru care Fico nu apreciază Ucraina.
Totul datează din 2009, când Fico era prim-ministru al Slovaciei. La 7 ianuarie a acelui an, o dispută de lungă durată între Rusia și Ucraina pe tema gazelor naturale a ajuns la punctul de fierbere, iar fluxurile de gaze rusești care traversează Ucraina către țările UE s-au oprit – o criză pentru Slovacia în mijlocul iernii.
Limitarea a costat economia slovacă aproximativ 100 de milioane de euro pe zi, deoarece fabricile au fost forțate să se închidă. Un Fico disperat i-a rugat atât pe Vladimir Putin, pe atunci premierul rus, cât și pe premierul ucrainean Iulia Timoșenko sa reporneasca gazul.
În dimineața zilei de 14 ianuarie, o delegație slovacă condusă de Fico a aterizat la Kiev pentru a se întâlni cu guvernul ucrainean. Ucrainenii i-au făcut să aștepte, apoi să mai aștepte. La trei ore după sosire, slovacii au fost luați în întâlnire care, spre surprinderea lor, a inclus membri ai presei. Cu camerele de filmat, Timoșenko a petrecut 20 de minute reproșându-i lui Fico că a luat partea Moscovei în disputa privind gazele. „A fost o situație absolut neplăcută. Fico era roșu de furie. A fost un dezastru”, a spus un înalt oficial slovac care știa ce s-a întâmplat în 2009, vorbind cu condiția să i se acorde anonimatul.
„A fost umilit”. Slovacii au zburat apoi la Moscova, unde au fost întâmpinați de Putin la o ceremonie elaborată care a avut loc în opulenta Sala Sf. Gheorghe a Kremlinului. „După aceea, [Fico] a început să adopte o poziție în mod deschis anti-ucraineană”, a declarat Alexander Duleba, coleg senior la Asociația Slovacă pentru Politică Externă. „El a spus că nu trebuie să-i sprijinim pe ucraineni, Ucraina nu are nevoie de noi, ei nu au conversații serioase cu noi. Acest lucru este personal.”
Timoșenko, care este încă activa în politica ucraineană, nu are detalii specifice despre acea întâlnire, a declarat purtătorul de cuvânt, Natalia Lysova. Acesta nu a fost singurul pas greșit al Kievului în timpul crizei gazelor.
Pe 16 ianuarie, președintele slovac de atunci Ivan Gašparovič a zburat și el la Kiev pentru a se întâlni cu omologul său Viktor Iuşcenko, care îi spusese că Naftogaz, firma energetică ucraineană, va putea reporni unele fluxuri de gaze către Slovacia. Însă în timpul unei întâlniri care trebuia să ducă la bun sfârșit înțelegerea, șeful Naftogaz i-a informat pe cei doi președinți că nu va putea face asta.
Ucrainenii au reușit să-l umilească atât pe prim-ministru, cât și pe președintele Slovaciei”, a spus înaltul oficial. Chiar dacă Timoșenko și Putin au negociat încetarea crizei și fluxurile s-au reluat pe 20 ianuarie, gustul amar al acelor experiențe de la Kiev rămâne. „Anumite cercuri politice din Slovacia nu au încredere în ucraineni”, a spus oficialul.
Acum, Fico a promis că va urma o politică externă „suverană”. El se opune sancțiunilor UE împotriva Rusiei și vrea să blocheze Ucraina să adere la NATO. El a propus ca, în loc să trimită arme la Kiev, UE și Statele Unite să-și folosească influența pentru a forța Rusia și Ucraina să încheie un acord de pace de compromis.
Noul guvern încă nu a lansat programul său de politici, dar Fico a sugerat deja că va include o atitudine dură împotriva migrației și a organizațiilor neguvernamentale care primesc finanțare din străinătate.
