Mutare surpriza facuta de Elena Udrea (foto centru). Fostul ministru al Dezvoltarii si Turismului a formulat la Inalta Curte de Casatie si Justitie o cerere de revizuire a condamnarii de 6 ani inchisoare cu executare pe care a primit-o in dosarul “Gala Bute”, depunand in acelasi timp probele care ar demonstra ca intregul caz nu a fost decat o inscenare. Practic, Elena Udrea cere anularea deciziei ICCJ de condamnare in dosarul Gala Bute si o rejudecare a cazului, rejudecare in timpul careia executarea pedepsei ar trebui sa fie suspendata, asa cum s-a intamplat si in alte cauze (cum ar fi cele ale lui Bogdan Olteanu sau Puiu Popoviciu), suspendarea executarii pedepsei dupa admiterea in principiu a unei cereri de revizuire fiind logica in conditiile in care rejudecarea cauzei poate avea o durata cat pedeapsa primita de condamnat, in caz de nesuspendare a pedepsei existand riscul ca acel condamnat sa execute o condamnare ce poate fi ulterior desfiintata.
Inainte de a oferi detaliile despre cererea de revizire facuta de Udrea, trebuie sa amintim ca aceasta se afla de aproape doi ani in detentie. Incarcerarea Elenei Udrea s-a produs in aprilie 2022, dupa ce Inalta Curte, in mod inexplicabil, a respins contestatia in anulare formulata de aceasta impotriva deciziei de condamnare pronutata in 2018, chiar daca respectiva decizie a fost data de un Complet de 5 judecatori nelegal constitutit, asa cum a stabilit CCR, in conditiile in care nu toti membrii sai fusesera trasi la sorti conform legii. Mai mult, nici macar sentinta de la fond nu a fost pronuntata de un complet legal constitutit, asa cum tot CCR a aratat, avand in vedere ca respectivul Complet de 3 judecatori de la ICCJ nu era specializat in materia coruptiei, desi Legea 78/2000 impunea asta.
Declaratia care rastoarna denuntul cu geanta de 900.000 euro
Revenind la cererea de revizuire formulata de Elena Udrea, surse avizate au precizat pentru Lumea Justitiei ca aceasta se bazeaza pe inscrisuri care ar dezvalui situatii ce nu au fost cunoscute de instantele care au judecat in fond si apel dosarul, inscrisuri care ar proba ca Udrea nu a comis faptele de luare de mita si abuz in serviciu pentru care a fost trimisa in judecata printr-un rechizitoriu intocmit de procurorii DNA Ana Dana si Marius Bulancea (plecati intre timp la Parchetul European) si confirmat de insasi fosta sefa DNA Laura Kovesi, actuala sefa a Parchetului European (vezi facsimil). De altfel, Lumea Justitiei a scris pe parcursul anilor, fara a considera in vreun moment ca Elena Udrea este o sfanta, ca in acest caz nu exista, in opinia noastra, nicio proba directa impotriva acesteia, chiar in hotararea de condamnare recunoscandu-se ca singurele “probe” sunt doar unele indirecte.
Astfel, una dintre probele depuse la ICCJ de Elena Udrea este o declaratie data la notar privind denuntul mincinos facut la DNA referitor la remiterea presupusei genti cu 900.000 euro. Este vorba despre denuntul in care se afirma ca omul de afaceri Adrian Gardean i-ar fi dat lui Udrea prin intermediul secretarului general al Ministrului Dezvoltarii, Gheorghe Nastasia, geanta cu 900.000 de euro. Or, declaratia data la notar ar prezenta o situatie cu totul si cu totul diferita. Si anume ca Elena Udrea nu a cerut in niciun moment cei 900.000 euro.
La acest capitol trebuie sa facem o scurta paranteza si sa readucem in discutie un alt document, care a fost ignorat de instanta, desi el poarta semnatura unuia dintre cei mai mari specialisti ai Romaniei. Ne referim la o exploziva expertiza psiho-legala extrajudiciara, realizata de reputatul prof. univ. dr. Tudorel Butoi, expert psiholog principal, care desfiinteaza pur si simplu credibilitatea denuntatorilor Elenei Udrea (click aici pentru a citi). In acest sens, Butoi a concluzionat ca:
“1.In opinia noastra (cu toata decenta profesionala si intelegand deplin dificultatea demersului unui probatorie bazat pe fragilitatea, contradictorialitatea si vulnerabilitatea subiectivitatii caracteristice marturiei/denuntului in speta) perspectiva psiho-legala (psiho clinica judiciara) ne pune in fata unui altgoritm acuzatorial – rechizitoriul – ca fiind un sir de rationamente ipotetice si extrapolari deductiv-implicative nesustinute printr-un probatoriu riguros, realist, argumentat pragmatic, dar care creaza aparenta (logica si credibila) constand in inlantuirea unor date ale realului, in contextul cofuziv al falselor interpretari induse sugestiv anchetatorilor lor de catre inculpatii denuntatori;
Episodul predarii banilor, asa zisa mita de catre Nastasia Gheorghe (inculpat/denuntator) inculpatei Udrea Elena Gabriela poate fi in opinia noastra un construct fals, neverosimil prin contradictorialitate vulnerabil prin ilogicul dinamicii sale si prin aspectele confuzive create cata vreme acuzarea nu poate demonstra credibil nici existenta palpabila a banilor ‘mita’ in concretetea lor (Nastasia Gheorghe sustinand ferm ca domnia sa nu a vazut daca in geanta erau sau nu bani);
In opinia noastra, din perspectiva psihologica asupra laturii subiective a infractiunii de luare de mita – acuzarea nu izbuteste sa demonstreze/argumenteze vinovatia inculpatei Udrea Elena Gabriela cata vreme din perspectiva substantei penale nu identificam la aceasta comportamente sau atitudini in care sa se materializeze (obiectiveze) vointa expresa a mobilizarii resurselor sale cognitive, afective si volitive sub forma intentiei acesteia de a determina sau pretinde prin indemn, ordin, influenta, promisiune, persuasiune/convingere sau alte acte si actiuni apte ca direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul sa primeasca bani sau alte foloase care nu i se cuvin in legatura cu indatoririle sale de seriviciu (in sensul art. 289 alin 1 – luarea de mita)”.
Nota de la SRI in care Udrea nu apare
Intorcandu-ne la cererea de revizuire, o alta marturie care ar fi fost data la notar, care vine sa rastoarne constructia DNA in cazul Gala Bute si care a fost depusa la Inalta Curte i-ar apartine, din informatiile noastre, unui fost colaborator al Elenei Udrea din Ministerul Dezvoltarii. In pofida declaratiilor pe care le-a facut la DNA si care au sustinut teza acuzarii, acesta ar fi recunoscut recent ca Udrea nu avea nicio legatura cu combinatiile si afacerile care se derulau la Ministerul Dezvoltarii.
Aceasta declaratie devine si mai importanta daca ea este coroborata cu o nota a SRI, din anul 2011, nota care privea fix personajele implicate in dosarul Gala Bute si care a fost trimisa la DNA. Documentul a fost prezentat de fostul presedinte Traian Basescu in Parlamentul Romaniei si depus la Comisia de control a activitatii SRI. Nota, la randul ei invocata in cererea de revizuire, prezinta o documentare a activitatii derulate de denuntatorii Elenei Udrea, implicit si afacerile derulate in Ministerul Dezvoltarii, fara insa ca Nota SRI sa arate vreo implicare a Elenei Udrea.
Hotarari judecatoresti contradictorii pe aceeasi problema
Nu in ultimul rand, un alt argument pe care se sustine cererea de revizuire vizeaza existenta unor hotarari ale Inaltei Curti contradictorii in ceea ce o priveste Elena Udrea. Mai precis, ne referim la o incheiere pronuntata de ICCJ in care se mentioneaza ca Udrea detinea functia de ministru al Dezvoltarii doar formal si doar din punct de vedere politic, avand in vedere ca isi delegase atributiile catre Gheorghe Nastasia. Or, in aceste conditii instanta suprema a concluzionat ca nu mai putea fi indeplinita cerinta prevazuta de lege in legatura cu exercitarea atributiilor de serviciu, pentru a i se putea retine comiterea infractiunii de abuz in serviciu.
In schimb, in hotararea de condamnare din dosarul Gala Bute se afirma exact contrariul. Si anume ca Elena Udrea ar fi comis infractiunea de abuz in serviciu in exercitarea atributiilor de serviciu, desi situatia era fix aceeasi prezentata mai sus, Udrea avand atributiile delegate lui Gheorghe Nastasia, si ocupand functia de minstru al Dezvoltarii doar formal si doar din punct de vedere politic.
