Procurorul Marcel Sandu de la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a clasat dosarul deschis ca urmare a plangerii facute de senatoarea Diana Iovanovici-Sosoaca (foto) impotriva judecatorului Bogdan „Bobi” Mateescu, fost presedinte al Consiliului Superior al Magistraturii. In 4 octombrie 2023, Sandu a clasat cauza pe „fapta nu exista” (art. 16 alin. 1 lit. a Cod procedura penala), stabilind ca Mateescu nu a comis niciuna dintre faptele de fals in declaratii si uzurparea functiei de care il acuzase Sosoaca. Ordonanta i-a fost comunicata senatoarei luni, 11 decembrie 2023.
Dosarul, ce nu a depasit faza de in rem (cercetare cu privire la fapta), priveste sedinta Sectiei pentru judecatori a CSM din 20 octombrie 2021, cand Mateescu a indemnat-o pe Gabriela Scutea – Procurorul General de la acea vreme – sa analizeze daca senatoarea (careia seful CSM nu i-a pronuntat numele) este sau nu pasibila de dosar penal pentru zadarnicirea combaterii bolilor, dupa ce senatoarea a filmat comuna Rachiteni, din judetul Iasi, spre a demonstra ca, in ciuda propagandei guvernamentale, acolo nu exista niciun om infectat cu coronavirus si deci localitatea nu avea de ce sa fie carantinata. In realitate, carantina a fost impusa abuziv doar ca localnicii sa fie constransi a se vaccina, a avertizat Sosoaca, a carei actiune a fost interpretata de catre directorul DSP Iasi, Vasile Cepoi, drept una de blocare a vaccinarii in Rachiteni. Acuzatia formulata de Cepoi a fost preluata ca atare de seful CSM Bogdan Mateescu (click aici pentru a citi).
La 25 octombrie 2021, senatoarea Diana Iovanovici-Sosoaca a anuntat ca a depus la Sectia pentru investigarea infractiunilor din justitie plangere penala impotriva lui Bogdan Mateescu (click aici pentru a citi). Intre timp, SIIJ a fost desfiintata, cauza nr. 1174/P/2022 fiind preluata de catre Parchetul General. Iar acum, PICCJ a inchis-o pe motiv ca fapta nu exista.
Redam cel mai important fragment din ordonanta de clasare (vezi facsimil):
„Sesizarea a fost formulata sub aspectul infractiunilor de fals in declaratii, prev. de art. 326 din Codul penal, si uzurparea functiei, prev. de art.300 din Codul penal.
Din faptele si argumentele expuse in denunturi, nu rezulta elementele constitutive ale infractiunii de fals in declaratii, in sensul ca judecatorul reclamat ar fi efectuat o declarare necorespunzatoare a adevarului, facuta unei persoane dintre cele prevazute in art. 175 din Codul penal (n.r. unui functionar public in sensul legii penale) sau unei unitati in care aceasta isi desfasoara activitatea in vederea producerii unei consecinte juridice, pentru sine sau pentru altul, atunci cand, potrivit legii ori imprejurarilor, declaratia facuta serveste la producerea acelei consecinte. Nu reiese nici faptul ca acelasi judecator ar fi realizat elementul material al infractiunii de uzurparea functiei constand in fapta functionarului public care, in timpul serviciului, indeplineste un act ce nu intra in atributiile sale, daca prin aceasta s-a produs una dintre urmarile prevazute in art. 297 din Codul penal.
La dosar au fost inregistrate 4 memorii / sesizari impotriva aceluiasi magistrat, in care Iovanovici-Sosoaca Diana a argumentat amplu infractiunile sesizate si probele cauzei, constand in dialogurile din sedinta plenului CSM din 20.10.2021, motiv pentru care s-a apreciat ca nu se justifica audierea.
Sustinerile ca judecatorul Mihai-Bogdan Mateescu si-ar fi depasit atributiile de serviciu sunt opinii personale si nu pot fi considerate probe sau argumente pentru retinerea ca fiind existente infractiunile invederate. Nu constituie fals in declaratii sau exercitarea unor acte ce ar fi revenit altei functii publice afirmatiile ca magistratul ar fi depasit atributiile de serviciu, interpretare facuta in baza dialogului de la sedinta din 20 octombrie 2021, din plenul sedintei CSM.
Tot astfel, opinia ca discursul acestuia ar fi fost un atac direct la adresa doamnei Iovanovici-Sosoaca Diana nu justifica considerarea ca fiind existente infractiunile de fals in declaratii si uzurparea unei functii publice. Nu constituie elemente materiale ale celor doua forme de ilicit penal nici pretinsul indemn, asa cum a fost inteles si perceput de autoarea sesizarilor, catre fostul procurorul general Gabriela Scutea, de a se forma dosare penale impotriva doamnei Iovanovici-Sosoaca Diana.
Sunt intemeiate sustinerile din sesizare ca magistratii nu se subordoneaza scopurilor si doctrinelor politice, insa aceste afirmatii nu pot sta la baza retinerii ca ar fi fost savarsite infractiunile invederate. In acelasi timp, nu reprezinta forme de obiectivare ale infractiunilor invocate nici faptul ca magistratul reclamat nu ar fi stiut despre evenimentul din comuna Rachiteni, judetul Iasi. Mai mult, faptele si argumentele juridice exprimate in sesizari (in sensul ca magistratii nu pot sa faca parte din partide sau formatiuni politice si nici sa desfasoare activitati cu caracter politic si ca sunt obligati ca in exercitarea atributiilor sa se abtina de la exprimarea sau manifestarea, in orice mod, a convingerilor lor politice) nu justifica retinerea ca fiind existente elementele materiale ale infractiunilor de fals in declaratii si uzurparea unei functii publice, fiind doar abateri disciplinare prevazute de art. 271 lit. c din Legea nr.303/2022. Este evident ca pentru astfel de posibile fapte, relativ la care organele de urmarire penala nu au atributii de cercetare in speta de fata, nu se pot intocmi acte de acuzare sub aspectul infractiunilor de fals in declaratii si uzurparea unei functii publice.
In prezenta cauza, se pot face aprecieri cu privire la elementele de tipicitate ale infractiunilor sesizate si se retine ca nu constituie forme de obiectivare ale acestora discursul lui Mihai-Bogdan Mateescu din sedinta plenului CSM din data de 20 octombrie 2021 si nici dialogul cu Gabriela Scutea. Magistratul reclamat nu a dat o declaratie neconforma adevarului in fata unei autoritati sau institutii publice, declaratie ce ar fi produs efecte juridice, cum ar fi cele notariale, cele referitoare la avere sau interese, declaratiile vamale, cele date in fata autoritatilor publice locale ce pot aproba atribuirea unor locuinte sau terenuri ce apartin localitatilor si alte asemenea. Tot astfel, magistratul reclamat nu a exercitat atributiile unei alte functii publice, decat cea de presedinte al CSM in acea perioada si presedinte al sedintei de plen ce a avut loc la data de 20.10.2021”.
