”Inflația își va reveni pe creștere la începutul anului, alimentată fiind de noile taxe care intră în vigoare în ianuarie 2024. Riscul cel mai mare este dat de faptul că pot apărea noi taxe dacă nu se atenuează problema deficitului bugetar”, spune Adrian Codirlașu, vicepreședinte CFA România. El arată că presiunile ar putea conduce încă din primul trimestru al anului 2024 la un curs de peste 5 lei pentru un euro. Scăderea dobânzilor pare probabilă abia din a doua parte a anului, iar adevărata revoluție pe taxe și impozite va veni din 2025.
Indicele prețurilor de consum anunțată de Institutul de Statistică arată clar tendința de scădere a acesteia, depășind prognozele analiștilor. Astfel, în luna noiembrie 2023 față de noiembrie 2022 nivelul inflației a fost de 6,7%. Comparativ cu decembrie 2022 a fost de 6,3%, în timp ce rata medie a inflației pe ultimele 11 luni a coborât în luna noiembrie la 0,6%, față de aceeași perioadă a anului trecut.
În ciuda veștilor bune legate de inflație, economiștii sunt de părere că vom avea o revenire la începutul lui 2024. ”Scăderea din noiembrie a inflației va fi anulată de majorările de taxe de la începutul anului. Cum marea problemă a economiei rămâne mărimea deficitului bugetar, nu este exclus să ne confruntăm cu taxe noi (pe lângă cele anunțate) în 2024”, spune Adrian Codirlașu.
El arată că toate majorările de taxe pe cifra de afaceri a companiilor și chiar majorarea salariului minim pe economie vor fi utilizate pentru ”peticirea” bugetului de stat. ”42% din creșterea salariului minim pe economie se va întoarce la buget prin majorările de taxe. Noile impozite aplicate companiilor se vor transfera în prețuri. Prin creșterea cheltuielilor companiilor automat vor crește și prețurile”, spune Codirlașu.
În aceste condiții, rata inflației în 2024 se va situa între 5% și 6%, ”dar în primul trimestru din an inflația va fi mai degrabă aproape de 6% decât de 5%, chiar în condițiile în care încetinirea economiei în Zona Euro conduce la o reducere substanțială a inflației”. Totuși, taxele nou introduse în 2024 nu fac altceva decât să peticească bugetul. ”Adevăratele taxe vor veni în 2025. Atunci ne putem aștepta la o creștere a TVA la 21%-22%, la impozite mai mari pe venituri și pe proprietăți”, precizează vicepreședintele CFA.
În privința cursului de schimb, Adrian Codirlașu precizează că acesta va rămâne în continuare o ancoră antinflaționistă puternică, dar, în noile condiții de la începutul anului 2024, euro ar putea să sară de nivelul de 5 lei încă din primul trimestru al anului, urmând ca pe parcurs să fie ținut în echilibru și să nu depășească valoarea de 5,05 lei pentru un euro până la sfârșitul anului.
În privința dobânzii de politică monetară, Codirlașu este de părere că în a doua parte a anului 2024 vom vedea o scădere a dobânzii cheie spre nivelul de 6%. Pentru creditele persoanelor juridice efectul scăderii dobânzii cheie va fi unul instant, la persoane fizice decalajul de transmitere a mecanismului de reducere a dobânzii de politică monetară este de circa două trimestre din cauza modului de calcul al IRCC.
Banca Naţională a României (BNR) a menţinut la 7,5% prognoza de inflaţie pentru finalul lui 2023 şi a majorat-o la 4,8% pe cea pentru sfârşitul lui 2024, potrivit datelor prezentate în noiembrie de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. BNR estima în august 2023 o inflaţie de 7,5% pentru finalul anului 2023 şi 4,4% pentru sfârşitul lui 2024.BNR anticipează că rata anuală a inflaţiei va urca la 7,7% la finalul primului trimestru din 2024, urmând să coboare la 6,8% la sfârşitul trimestrul II al anului viitor, conform Raportului trimestrial asupra inflaţiei, ediţia din noiembrie 2023.
