Eugen Tomac sustine, intr-o postare pe Facebook, ca „actuala putere vrea sa ne prezinte un mare esec drept o uriasa victorie. Intrarea in Schengen pe cale aeriana si maritima este un pas inainte, dar nicidecum o mare realizare!”
„Totul trebuie privit in continuare prin prisma umilintei pe care Romania a indurat-o la Consiliul JAI din 8 decembrie 2022. Atunci, Austria si Olanda au blocat extinderea pentru noi si vecinii bulgari, dar in aceeasi sedinta au acceptat intrarea Croatiei in doua etape, cu un calendar aprobat integral pentru anul 2023. Ce s-a intamplat de atunci pana pe 30 decembrie 2023, cand, printr-o procedura scrisa, nu un Consiliul JAI ordinar, statele membre au decis, in doar cateva ore, acceptarea partiala a Romaniei si Bulgariei in spatiul Schengen?”
Tomac afirma ca au existat imprejurari care au schimbat cursul evenimentelor si ele trebuie privite ca un intreg.
„In primul rand, Guvernele Romaniei nu au avut pana in 2022 o strategie comuna cu Guvernele Bulgariei, iar comunicarea intre Bucuresti si Sofia pe acest dosar a fost superficiala. In plus, Bulgaria, pana in 2023, a trecut printr-o lunga criza guvernamentala, cu cinci randuri de alegeri anticipate in perioada 2021-2023. La Bucuresti, in continuare, nu am facut mari schimbari in abordarea noastra, dar am apelat strategic la un sprijin care a contat enorm, poate chiar esential, pentru a determina Austria sa renunte la blocajul impotriva Romaniei.”
In opinia europarlamentarului roman, sprijinul oferit de Statele Unite ale Americii a determinat Viena sa-si schimbe radical retorica. De aici, chestiunea a devenit tot mai clara si mai eficient de gestionat de toti ceilalti actori implicati.
„Austria a trebuit sa-si schimbe tonul si pentru ca a ramas singura. Olanda, care prin vocea premierului Rutte a fost artizanul blocajului extinderii Schengen timp de 11 ani, a renuntat la aceasta abordare. Desi chiar si in ianuarie 2023 se angaja, alaturi de Nehammer ca Schengenul sa nu se extinda prea curand. Motivul pentru care Olanda nu mai poate fi atat de rigida este simplu: premierul Mark Rutte se pregateste sa devina in 2024 Secretar General NATO si nu poate obtine consensul tuturor celor 30 de state membre, avand o abordare inflexibila in UE in relatia cu doi aliati NATO de pe flancul estic.
Pe fondul acestor doua aspecte politice importante, Comisia Europeana, impreuna cu Presedintia spaniola a UE, au jucat cartea compromisului in relatia cu Austria, care si-a impus si de aceasta data punctul de vedere, obtinand ceea ce isi dorea: o amanare a intrarii Romaniei si Bulgariei pana in 2025. Astfel, s-a decis ca printr-o procedura scrisa, nu o reuniune JAI cu vot, ca Schengenul sa fie extins intr-o prima etapa doar pe cale aeriana si maritima.
