Ați mai auzât ceva de Cipi Pară Schi, stimabililor? Că de când l-a pus șăfu lui de partid cu botul pe labe, nu mai iese în public prea des. Nu de rușâne, că nu are el așa ceva, nu-l mai cheamă nimenea. I-a căzut și nasul, nu îl mai înjură nici pe Miăiță decât așe, pe la colțuri. S-a filmat Cipi singur cuc pe stădion zilele trecute, îngăimând moftangiul încet, ca pentru el, așea, nește vorbe cam dezlânate. Stadionul gol, Cipi cam debusolat. Păi nu mai e cătindat la premăria băhluenească, Simeon l-a descalificat. Parcă ar fi prima oară?! Nu e prima dată că bietul Cip aleargă de unul singur și ajunge pe locul 2. Tristă soartă. Măcar dacă o lăsa mai moale cu suduielile de neam prost. „Marele” politichianist Cipi Pară Schi va rămâne în istoria muncipilului drept mârletele care izbea cu bocancu în ușa premariei, laolaltă cu o adunătură de maimuțoi, în zi de sărbătoare, atunci când oamenii cumsecade ieșeau cu familiile de la Sfânta Slujbă de Duminică. Acu, dacă ar fi să dăm noi nas în nas cu moftangiul pe pietonal, atâta l-am întreba: „cum e măi Cip Pară Schi, a meritat să te faci de râs în fața compatrioților tăi, să izbești ca boú în poartă nouă ușa premăriei unde zâceai tu cu emfază că catindezi?” Acu ce faci? Te uiți ca vițelul la poartă nouă cum i-a pus Simeon al tău pe alții să catindeze. „Măi Cipi, măi…multă minte îți mai trebuie”, a transmis șî unchiul nostru la rubricuță.
Atentionare! Acesta este un pamflet, parțial rupt de realitate dar parțial real și nu merge la cremenal!