Stimați cititori ai rubricuței, care sunteți cu mult mai deștepți decât noi. Nu avem nici o îndoială cî v-ați dat seama încă de la prima menționare făcută de noi despre mânăria de la ăeroportul frumosului muncipiu. A fost clar încă de la început că orice încape pe mâna lăcustelor doncosteliste miroase a șpagă, furăciune șî parandărăt. O lume întreagă este indignată de jaful practicat sub acoperirea denomirii de comers. S-au înroșit rețelele de socializare, oameni din tăte colțurile țării șî nu numai se plâng de spolierea la care sunt supuși zi de zi, fără milă și fără rușâne. Așa zisa licitațiune, adjudecată în chip ciobănesc de marionetele meleardarului de carton Doru Oaieneagră, a declanșat un proces odios de prădaciune. Victimele sunt oameni onești, onorabili, care plătesc biletul de avion pînă la ultima centimă. De ce au parte acești cetățeni supercorecți, cu dările plătite la zi? Un grup de mârlănie organizată, dirijat din umbră de stăpânul absolut al tablei de pretutindeni dar supervizat de băiatul lui de mingi, uns dereftor de ăeroport pe linie de partid, își bate joc de oamenii pe care îi apucă setea. Sau foamea de o gustare. Sau pe copiii lor. Sau pe părinții lor cronici care iau medicație la ore fixe și au nevoie de un păhar cu apă. Fără nici o urmă de omenie, acești burețari obisnuiți să spolieze clientul aflat la ananghie, iau pielea de pe om, cu adaosuri de 2-3000 % pentru o biată apă chioară, turnată într-o steclă de plastic,luata de la ajutoare de prin cizma. Prinși în capcană de neoameni într-un nomensland, bieții păsageri scot bănuții munciți cinstit, fiscalizați, să umple teșcherelile paraziților ăeroportuari. Mizerie, jeg șî indignare. Nește neica nimeni, veniți mai ieri în frumosul oraș cu nașul în trenul personal, în teniși șî cu trening albastru, își bat joc. Bani făcuți ușor pe spinarea contribuabilului, din a cărui sudoare s-a plătit pentru Terminalul taxat, cu tăte parandarăturiile incluse, la 100 de meleoane epuroi! Scump, bibicilor, scump! Totul spre profitul net al găștii lui Don Costelo Tăblerone și al ciobanilor năimiți să prade păsăgerii. Stână fără câini, stimabililor, țară unde stăpânii nu sunt acasă șî slugile cu glod între dește s-au înscăunat vechili în lipsa boierilor. Șî ciordesc, înșeală și jefuiesc fără nici un Dumnezău. Trist bibicilor, tristă națiune, vesel popor!
Atentionare! Acesta este un pamflet, parțial rupt de realitate dar parțial real și nu merge la cremenal!