Care e cea mai veche cafenea din Țara Românească? Rezistă de 200 ani, iar la mesele ei au savurat din magica licoare inclusiv Eminescu și Caragiale, clienți fideli ai acesteia. Încă este deschisă publicului, într-un loc încărcat de istorie pe fiecare centimetru pătrat.
Care e cea mai veche cafenea din Țara Românească? După mai bine de 200 de ani, clădirea care adăpostește singurul astfel de local care a rezistat veacurilor încă este deschisă clienților săi, după o perioadă mai vitregă pentru soarta ei.
Care e cea mai veche cafenea din Țara Românească? Rezistă de 200 ani. Eminescu și Caragiale, clienți
A devenit faimoasă întâmplarea cu primul român care a fi băut cafea, logofătul ion Tăutu, sfetnic de nădejde atât al lui Ștefan cel Mare, cât și al urmașului acestuia, Bogdan al III-lea cel Orb.
Ajuns în 1504 la Stambul (Constantinopol), la scurtă vreme după moartea marelui Ștefan, cu o misiune diplomatică din partea fiului acestuia, noul domn al Moldovei, Tăutu a fost îmbiat, printre altele, și cu o ceașcă de cafea fierbinte.
Cronicarul Ion Neculce a scris despre felul în care a băut acesta prima cafea gustată vreodată de un român.
„Cel dintâi român care a băut cafea a fost logofătul lui Bogdan Chiorul, Ion Tăutul. El a fost trimis de Vodă la Constantinopol, ca să închine Moldova turcilor. Stând cu vizirul la masă, i s’a adus cafea.
Tăutu nu’şi putea da cu socoteală ce băutură e asta, aşa neagră, şi nici nu visa că ea e fierbinte. El vedea, că vizirul nu’şi bea cafeaua – vizirul aştepta să se mai răcească – și credea că Vizirul aşteaptă ca Tăutul să închine şi să bea înainte, ca oaspe ce era.
Tăutul ridică ceaşca şi strigând: ‘Trăiască Măria Sa, Împăratul’, de-te cafeaua pe gât dintr’o sorbitură”, nota cronicarul, se scria în numărul din 15 ianuarie 1894 al revistei „Vatra”, conform turismistoric.ro.
În 1667, în vremea domnitorului Radu Leon (1664-1669). Kara Hamie, fost oștean în garda palatului împărătesc din Constantinopol, a deschis primul „magazin de cafea” din Bucureşti, atestată documentar, ce se afla în centrul oraşului, scrie historia.ro.
Piața Sf. Anton la 1856, cu Biserica Domnescă, în stânga, și Cafeneaua Veche, în dreapta imaginii – Foto: Arhiva
Ea se găsea pe locul unde avea să fie înălțat Hanul Șerban-Vodă și unde, astăzi, se află clădirea principală a Băncii Naţionale a României.
Denumirea de „cafenea” vine de la cuvântul turcesc „kahvehane”, ceea ce s-ar traduce prin loc public în care se poate bea cafea după modă turcească, unde oamenii puteau să joace zaruri, ghiulbahar (un fel de joc de table) sau ghiordum (numele unui joc de cărți) și să fumeze tutun, în schimbul unui preț relativ mic.
Cinci ani mai târziu, în 1672, se deschidea prima cafenea din Paris, America o avea pe prima în 1676, în Boston și abia în 1685 apărea și în Viena.
Mulți consideră că începuturile cafenelei, în accepțiunea dată azi acestui tip de local, ar fi fost ceva mai târziu, abia în 1720, aceasta fiind Cafeneaua Florian din Veneția
Oricum ar fi, treptat, cafeaua a cucerit treptat Europa și lumea, într-o manieră în care Imperiul Otoman nu a reușit s-o facă niciodată cu ajutorul armelor.
Așa se face că magica licoare a ajuns și în obiceiurile românilor, dar și pe masa domnitorilor.
Așa a apărut și Cafeneaua Veche, singurul asemenea local care este încă în picioare și astăzi, la capătul de pe strada Covavi dinspre Piața Sf. Anton, în Centrul Vechi.
Povestea ei începe în anul 1781, de către armeanul Ştefan Altîntop. Documentele istorice ne spun că acesta era baș-alai ceauș (n.r. – persoană cu rangul cel mai mare între cei 12 ceauși care pășeau înaintea alaiului domnesc, n.n) la Curtea Domnească, conform b365.ro.
El a cerut şi a primit permisiunea din partea domnitorului Alexandru Ipsilanti să construiască o cafenea în apropierea Curţii Domneşti.
Totul în schimbul unei taxe de 10 taleri, monedă de argint care cântărea 28-29 de grame, pe an.
Dar până la prima atestare documentară a acestei cafenele au mai trecut trei decenii, aceasta consemnându-se abia în 1812, când proprietarul iniţial decide să o vândă. De aceea, acest an este considerat „data de naștere” a cafenelei.
Din 2022, localul a intrat într-o altă fază a existenței sale, sub denumirea de Cafeneaua Veche 9 – Foto: Facebook/Cafeneaua Veche 9
Ca multe alte locuri din ceea ce numim azi Centrul Vechi, ea a adăpostit la mesele cu cafea îmbietoare personalități uriașe ale culturii, artei, dar și politicii noastre.
Iar la loc de cinste trebuie menționați Mihai Eminescu (care lucra la ziarul Timpul, a cărui redacție a funcționat, pe la 1890-1891, chiar în clădirea de pe Covaci învecinată cafenelei) – uneori însoțit de Veronica Micle – I.L. Caragiale și chiar regele Carol al II-lea.
Cu mese de billiard, dulciuri, ceai, partide de table sau jocuri de cărți, cafenelele devin o adevărată instituție a Bucureștiului.
Erau locul unde „se punea țara la cale”, se comenta politică, se critica stăpânirea ori chiar se făceau planuri de revoltă.
Unele, precum „Tunel de France” (pe locul unde acum este magazinul Victoria), ofereau și alt tip de „servicii” clienților, ce nu aveau de-a face cu savurarea cafelei.
Pe la 1900, erau 140 de cafenele în București. Au fost închise pe timpul ocupației germane din Primul Război Mondial, între 1916-1918, dar prin 1924 orașul era din nou înțesat cu ele.
