Dosarul de evaziune fiscală de peste 30 de milioane de euro – în care sunt judecaţi Marcel Păvăleanu, fost consilier la Secretariatul General al Guvernului şi ex-lider PSD Plopeni, afaceristul Răzvan Alexe, mâna dreapta a familiei Cosma din Prahova şi Marian Ţărândă, socrul fostului deputat PSD Vlad Cosma – a împlint 10 ani pe rolul Tribunalului Prahova, fără un verdict nici măcar în primă instanţă, potrivit portalului Tribunalului Prahova. Dosarul a fost înregistrat la data de 7 martie 2014, iar primul termen a fost pe 11 martie 2014. Dosarul se află acum la al 220-lea termen stabilit pentru data de 23 mai 2024.
Cazul a fost trimis în judecată de procurorul (pe atunci) Mircea Negulescu zis Portocală de la Parchetul Curţii de Apel Ploieşti. În octombrie 2013, el a obţinut un mandat de arestare preventivă pe numele lui Marcel Păvăleanu. “Din probele administrate în cauză, până în acest moment al urmăriri penale, există indicii că inculpaţii, în perioada 2012 – 2013, prin intermediul unui lanţ comercial fictiv, în care erau incluse aproximativ 60 de societăţi comerciale de pe raza judeţului Prahova şi municipiului Bucureşti, din care o parte aveau comportament tip „fantomă”, au simulat operaţiuni comerciale de achiziţie/livrare mărfuri şi servicii, ce au avut ca rezultat diminuarea bazelor impozabile fiscale, pentru ca ulterior sumele de bani rezultate din săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală să fie retrase în numerar din conturile bancare ale societăţilor comerciale, prin simularea unor operaţiuni contabile nereale de creditare a propriilor firme. Până în prezent prejudiciul estimat este în cuantum de 149.800.000 lei”, arata PCA Ploieşti într-un comunicat din octombrie 2013.
Jurişti: Dacă se aplică decizia CJUE privind prescripţia, s-ar prescrie în 2028, dacă nu, e prescris deja
Potivit legii, evaziunea fiscală mai mare de 500.000 de euro se pedepseşte cu închisoare de la 9 la 15 ani. Potrivit Codului penal, termenul de prescripţie este de 10 ani pentru infracţiunile pedepsite cu închisoare mai mult de 10 ani, dar care nu depăşeşte 20 de ani.
“Dacă instanţa ţine cont de decizia CJUE privind prescripţia şi ia în calcul faptul că ultimul act procedural a fost termenul din 6 iunie 2018 de la care curge un nou termen de prescripţie specială de 10 ani, atunci faptele s-ar prescrie pe 6 iunie 2028. Dacă instanţa nu ţine cont însă de decizia CJUE, atunci faptele s-au prescris deja încă din 2023”, au explicat juriştii consultaţi de G4media.ro.
Potrivit deciziilor CCR privind prescripţia, nu a existat instrumentul prescripţiei speciale între 25 iunie 2018 (data intrării în vigoare a primei decizii CCR) şi 30 mai 2022 (data remedierii problemei legislative prin OUG). Ulterior, la 25 octombrie 2022, Înalta Curte de Casaşie şi Justiţie a emis o decizie interpretativă prin care a prelungit perioada în care nu ar fi existat prescripţie specială, pe principiul legii penale celei mai favorabile, până la 1 februarie 2014 (data intrării în vigoare a noului Cod penal). Cu alte cuvinte, potrivit CCR, faptele se prescriu mai repede în perioada 25 iunie 2018 – 30 mai 2022, iar potrivit ÎCCJ, faptele se prescriu mai repede în perioada 1 februarie 2014 – 30 mai 2022.
Pe 24 iulie 2023, CJUE a decis că instanţele naţionale pot aplica deciziile CCR, nu şi hotărârea ÎCCJ de extindere a perioadei în care faptele penale se prescriu mai repede. Practic, CJUE a decis că deciziile CCR privind prescripția nu se pot aplica retroactiv pe principiul legii penale celei mai favorabile. CJUE a eliminat astfel perioada 1 februarie 2014 – 25 iunie 2018 în care, potrivit ÎCCJ, faptele se prescriu mai repede. Unele instanţe aplică decizia CJUE, altele (cele mai multe) nu.
Tribunalul Prahova: Judecătorii din dosar s-au schimbat ca urmare a promovărilor sau pensionărilor
