Dragi cetățeni, iubiți oameni de bine. Zâlele acestea de sărbătoare creștinească sunt umbrite total de grădina zoologică a politikiei de Băhlui. În loc să ne lase să ne tihnească dumicătura de drob șî borșulețul de găină de ogradă, moftangiii își dau în petec cu tăt felul de răutăți și heiterisme de tăt felul. Tăți hârleții arată cu deștu la oamenii care au făcut și fac bine în frumosul muncipiu, parcă scoborâți din gravurile măestrului Holbain de pe la școala holandeză, cu fețele schimonosite de ură și adorare de ciolan. Iubirea de bodolan e atăt de puternică încât felestenii au uitat de respectul față de aproapele lor. Pentru a lua parandărătul patru anișori de acum încolo, unii sunt atât de desperați că ar fi în stare să își vândă până și muma, asta în cazul dacă mai e. Dacă nu, ei vând pe oricine. În altă părădigmă, la ăeroportul deontolgului Romică, băiatul pus de Tablă să împartă cășcavalul pe la rude, pretini și cumetri, au fost descoperiți mișunând gândacii și tot felul de lighioane mici și mari. Alea mari, mai turcane, așea, vând apa cheoară în mod deontologic, undeva pe la 4-5 epuroi de înghițitură, lucru nemaiauzit în Eropa. Bate vântul pe la investiția de 100 de meleoane de epuroi, în realitate o coșmelie învelită în tablă șî profile. Tot în Joia Mare șe-au depus cătindații cătindăturile. Fiecare cum l-a dus capul, a lătrat pe drum diverse lozinci șî îndemnuri. Numai de Mântuitor nu au pomenit nimic, acesta neavând loc în preocupările lor, subjugate esclusiv Sfântului Ceolan. Acesta fiind singura lor năzuință în veață, simțiți tăți pe pielea domniilor voastre lipsa de interes șî respect față de cetățeanul care le bagă în traistă. „Să știi nepoate, că până și cel mai umil membru de părtid are în rucsacul lui bastonul de ceolanar.”, a ținut să reflecteze și Unchiul nostru cu ocazia acestor zile în care ar trebui să domnească iubirea creștinească și nu heiterismul politikienesc.
Atentionare! Acesta este un pamflet, parțial rupt de realitate dar parțial real și nu merge la cremenal!
