”Frauda și corupția pot ucide, iar exemplul cel mai grăitor este cazul tragicului accident de la Tempi care, pe măsură ce am investigat cazul, ar fi putut fi evitat dacă lucrările ar fi fost livrate la timp. Cu toții trebuie să conștientizăm că corupția ucide”, a declarat șefa Parchetului European Laura Codruța Kovesi, într-un interviu pentru publicația grecească Kathimerini. Accidentul feroviar din Grecia, din februarie 2023, a provocat moartea a peste 50 de morți din cauza neefectuării lucrărilor de modernizare a infrastructurii feroviare .
Șefa EPPO (Parchetul European) și procuror general al UE a acordat un interviu pentru Kathimerini, cu ocazia prezenței sale în Cipru, la un eveniment organizat de Facultatea de Drept a Universității din Cipru, detaliind nu numai rolul instituțional al biroului pe care îl conduce de trei ani și cât de mult s-a schimbat crima organizată financiară internațională, ci și cum este asigurat actul de justiție atunci când sunt vânați banii negri într-un moment dificil și plin de provocări pentru Uniunea Europeană însăși, potrivit Rador Radio România.
Șefa Parchetului European, Laura Codruța Kovesi, pentru o publicație grecească: Nu există țări curate / Frauda și corupția pot ucide, iar exemplul cel mai grăitor este cazul tragicului accident de la Tempi
Kathimerini: Cu ocazia discursului dumneavoastră la Universitatea din Cipru, am dori să aflăm părerea dumneavoastră despre modul în care lupta împotriva criminalității financiare se va îmbunătăți atât în Cipru, cât și în UE.
Laura Kovesi: După trei ani de funcționare a EPPO, mesajul este clar, nu există țări curate. Și mă refer nu doar la chestiuni de fraudă financiară sau cu fonduri europene, ci și la probleme de fiscalitate. Uitându-ne în spatele tuturor acestor lucruri, putem observa că există crimă organizată – cu structuri care alcătuiesc grupuri de crimă organizată care acționează în cadrul UE și funcționează sistemic. În sfârșit, nu suntem aici pentru a face concurență cuiva, ci pentru a ajuta și a coopera mai bine și mai eficient.
Kathimerini: Cum funcționează această crimă organizată în cadrul Uniunii Europene?
Laura Kovesi: Mulți ani, așa-numita infracționalitate a gulerelor albe a fost subestimată. Era considerată a fi la marginea infracționalității în termeni penali. De trei ani, ne dăm seama că, dimpotrivă, se află în centrul conceptului de criminalitate. Să vedem acest lucru în practică, de ex. la nivelul fiscalității. Ce ne spune Interpolul? Că anual UE pierde 50 de miliarde de euro din cauza infracțiunilor care au legătură cu fiscalitatea. Dacă studiem aceste rețele criminale observăm că nu sunt simpli infractori așa cum am crezut de zeci de ani. Sunt bine organizați, flexibili și cunosc foarte bine punctele slabe ale fiecărui stat membru. Și observăm că ei își consolidează forțele în problema criminalității financiare țintind în mod clar bugetul atât al UE, cât și al statelor membre.
Kathimerini: Deci considerați că ceea ce numim în mod obișnuit „fonduri europene” sunt uneori bani UE care ajung pur și simplu printr-o gaură neagră în mâinile rețelelor criminale organizate?
Laura Kovesi: Desigur, iar cifrele din raportul nostru anual sunt îngrijorătoare. Multe finanțări UE – de cele mai multe ori „în practică” – ajung așa cum le descrieți. Asta e vestea proastă. Vestea bună este că prin intermediul EPPO am creat o zonă de 22 de state membre cu 40 de reprezentanțe și putem cu toate instrumentele noastre (procurori, anchetatori, acces la baze de date, analiști specializați etc.) să investigăm cazuri, să cooperăm la nivel transnațional și la nivel european și să contracarăm problema. Vreau să atrag atenția asupra faptului că nu suntem un organism străin. Cooperăm cu autoritățile naționale, urmând procedurile legale care decurg din cadrele legislative naționale și fiecare cetățean al UE are acces direct la EPPO, de ex. pentru a furniza informații legate de un caz aflat în anchetă. De aceea pentru noi este importantă, de ex. în cazul Ciprului, consolidarea cooperării în fiecare etapă. Aș dori, în final, să subliniez greutatea acestor rețele organizate.
Kathimerini: O mare dezbatere atât în UE, cât și în statele naționale – și în special în Cipru – are de-a face cu sistemul de justiție, cu reforma instituțională a acestuia și, mai important, cu timpul necesar pentru luarea unei decizii de către instanțe, care nu numai că va închide un caz, ci îi va băga și pe cei responsabili la închisoare. Care este părerea dvs?
Laura Kovesi: În primul rând, cred că ar trebui să existe o specializare, procurori cu o misiune specializată, precum și instanțe specializate, care nu există în toate statele membre UE. În plus, este necesar un cadru legal puternic. Problema timpului este mult mai complexă. În fața mea, am 22 de sisteme juridice naționale diferite, cu multe abordări diferite. De asemenea, nu se pot evita procedurile standardizate care prin definiție necesită timp (ședințe, apărare etc.), precum și sistemele juridice naționale cu două sau chiar trei niveluri de funcționare judiciară în care se poate ataca o hotărâre în primă instanță. Cu toate acestea, ceea ce vreau să subliniez este că, în calitate de EPPO, suntem în esență un serviciu pentru 22 de țări, prin urmare putem fi mai lenți, de ex. în cazul unei cereri pentru un caz de infracțiune transfrontalieră în care, prin definiție, nu știi exact cine primește cererea respectivă. Totuși, acest lucru se schimbă. Acum există o zonă comună de 22 de state în care totul se face mult mai rapid și, cel mai important, accesul la informații este imediat. Într-un caz din Italia care a implicat făptași din România, am reușit nu doar să-i identificăm în decurs de numai trei ore, ci și să recuperăm banii în acest timp. Acest lucru nu se întâmpla înainte. Într-un alt caz, în Suedia, persoane căutate ani de zile au fost identificate imediat de către EPPO.
Kathimerini: Care este obiectivul din punct de vedere strategic?
Laura Kovesi: Repararea prejudiciului pe care criminalitatea economică organizată îl provoacă, de fiecare dată. Dacă nu reușim să identificăm banii negri și să-i recuperăm, atunci am eșuat în misiunea noastră, în a face diferența.
Kathimerini: Aș dori să vă întreb despre un aspect de o importanță deosebită, despre urmărirea penală a criminalității organizate internaționale, care privește direct și Cipru, având în vedere că Republica Cipru nu face parte din spațiul Schengen, în nucleul unificării politice și economice care este inclus în viziunea UE. Care este opinia dvs?
Laura Kovesi: Deși problema pe care o subliniați este foarte importantă, dar de natură politică, având în vedere că provin din România care se confruntă exact cu aceeași problemă ca Cipru, aș îndrăzni să spun că, din moment ce Ciprul este membru al EPPO, ca și România, nu există absolut nicio problemă în materie de cooperare și identificare indiferent de restricțiile care decurg din spațiul Schengen. În calitate de EPPO avem, de asemenea, „o vedere din elicopter” asupra problemelor care ar crea probleme sau dificultăți. În cazul unei companii din Portugalia, am reușit prin această „vedere de ansamblu” într-un caz care nu progresa la nivel local din cauza restricțiilor după un an și jumătate, în mod autonom, să-l corelăm cu venituri ilegale de două miliarde, cu 600 de persoane fizice și cu o rețea uriașă de companii în toate statele membre ale UE și 10 țări terțe.
Kathimerini: Aș dori, de asemenea, comentariul dvs despre modul în care, într-un moment critic pentru UE și viitorul său, un cetățean obișnuit din UE ar trebui să perceapă criminalitatea financiară.
Laura Kovesi: Aș dori să subliniez că cetățeanul obișnuit din Europa nu ar trebui să subestimeze criminalitatea financiară organizată și să o perceapă altfel decât pe cea obișnuită. Uitați, dacă cineva îți fură portofelul, simți lipsa în buzunar imediat ce îți dai seama. Iar dacă cineva te lovește, te doare. Dar dacă cineva ia mită sau fură banii UE, nimeni nu simte asta și poate, în plus, nici nu-i pasă. Dar așa ceva are consecințe. Frauda și corupția pot ucide, iar exemplul cel mai grăitor este cazul tragicului accident de la Tempi care, pe măsură ce am investigat cazul, ar fi putut fi evitat dacă lucrările ar fi fost livrate la timp (accidentul feroviar din Grecia a provocat moartea a peste 50 de morți din cauza neefectuării lucrărilor de modernizare a infrastructurii feroviare care a permis erorii umane să acționeze n.trad.). Cu toții trebuie să conștientizăm că corupția ucide.
Kathimerini: La apropiatele alegeri europene există o dezbatere legată de o influență externă rău-intenționată dinspre țări terțe care ne afectează valorile și democrația. Știți și știm că această influență include întotdeauna și bani, adică aspecte ale fraudei financiare și ale criminalității. Cum comentați asta?
Laura Kovesi: Rămân la calitatea de procuror, totuși vă voi răspunde tehnic. În UE există toată această dezinformare organizată care reprezintă o provocare. Nu trebuie să uităm că toate aceste rețele organizate sunt conectate între ele, precum și cu țări terțe și am văzut adesea politicieni implicați la un alt nivel, nu pentru că sunt politicieni, ci pentru că întotdeauna în cazuri de fraudă, activități de spălare de bani, evaziune fiscală, aceste țări terțe sunt prezente. Există prea multă influență rău-intenționată și companii implicate incluse în lista de sancțiuni. Pentru noi, provocarea este și să fim eficienți în a face față tuturor acestor provocări, dar și, cel mai important, să recâștigăm încrederea cetățenilor.
