La jumătate de an de la inițiere, Sistemul de Garanție – Returnare clocit de Ministerul Mediului oferă doar garanția unei bătăi de joc pe toate planurile. Boschetarii sunt cei mai câștigați- devalizează containerele Salubris anulând total marele program de colectare selectivă al societății ieșene de salubrizare. Investițiile în eurocontainere, camere de supraveghere și autogunoiere s-au dus pe apa sâmbetei pentru că nu își mai găsesc utilitatea. În fața acestei probleme majore, directorul Neculau de la Salubris tace mâlc, că doar nu-i prost să se pișe împotriva vântului, punându-se cu clica liberală care îl retribuie lunar cu peste 5000 de euro. În paralel, clienții de bună credință ai supermarketurilor nu mai au loc, din cauza boschetarilor, să returneze ambalajele pe care un incompetent de ministru s-a gândit că prin formarea unor cozi ceaușiste va aduce beneficii mediului. Nu a făcut decât să creeze un haos generalizat. Recent, un șef de magazin de la un Kaufland din Iași a agresata un client, când i s-a adresat o întrebare legată de timpii de așteptare pentru returnarea ambalajelor în tancurile de reciclare blocate aproape non stop. Ulterior, angajatul și-a motivat ieșirea prin faptul că programul inițiat de ministru Fechet le-a dublat norma de lucru, dar salariile au rămas aceleași. Practic, acești angajați au ajuns sclavii unor măsuri cretine ale Ministerului Mediului, acestea nefiind însoțite și de logistica și capitalul uman necesar
Hora Reciclării inițiată de Ministerul Mediului s-a transformat într-o sarabandă a umilinței, nervilor întinși la maxim, haosului și incompetenței. Dacă la început principiul părea simplu și lesne de aplicat – cumperi o sticlă de apă, dai ambalajul înapoi și primești 50 de bani drept recompensă pentru returnarea plasticului ce va fi ulterior reciclat -, practica s-a dovedit a fi una infernală, cu clienții supermarketurilor stând la cozi nesfârșite pentru a recupera câțiva bănuți, la concurență cu boschetarii care au mirosit că este rost de făcut ceva parale răscolind containerele de gunoi în căutarea PET – urilor magice.
Prost gândit de la bun început, mecanismul RetuRO SGR (Sistemul de Garanție – Returnare) clocit și asumat de către un dobitoc pe nume Mircea Fechet, ce ocupă funcția de ministru al Mediului, s-a blocat în câteva săptămâni de la aplicare. Un motiv ar fi că responsabilii din minister nu au prevăzut avalanșa de PET – uri returnate de populația care a luat cu asalt punctele de colectare amplasate în supermarketuri. Insuficiența aparatelor de colectare, blocarea lor perpetuă din cauza volumului enorm de recipiente atrase, incapacitatea uneori obiectivă a comercianților de a le goli periodic și a asigura depozitarea ambalajelor, astfel încât să poată fi preluate constant de echipele ministerului, toate acestea sunt semnele unui rateu monumental.
Clienți agresați de angajații Kaufland Podu de Piatră
Tot acest tablou al unei noi măsuri guvernamentale fără cap și coadă, împovărătoare atât pentru populație cât și pentru comercianți, sau mai degrabă angajații retailerilor străini care au împânzit România, a dat naștere uneo situații tensionante. Recent, un angajat al Kaufland Podu de Piatră, care s-a dovedit a fi chiar șeful de tură al supermarketului, a sărit la bătaie la un client pe motiv că a fost întrebat cât durează până vor elibera containerul la care clienții așteptau în soare de vreo 20 de minute, fără să primească niciun răspuns.
“Nu mai putem să rezistăm în condițiile astea. Suntem aceiași angajați care trebuie să descărcăm marfa, să o aranjăm pe rafturi, să primim promoțiile și să ne ocupăm și de deșeurile reciclabile care sunt aduse la container. Tragem zilnic sute de saci pe care îi îngrămădim în curtea de marfă, dispozitivul se blochează de multe ori și trebuie să venim să golim containerele când cozile sunt foarte mari și lumea cu nervii la maxim. Nu s-a dat un leu la salariu și nici nu s-a suplimentat personalul. Muncim ca niște sclavi, fără pauză. Am un copil mic acasă, că altfel aș fi plecat în secunda doi din acest carusel al sclaviei care a ajuns Kaufland-ul”, ne-a spus exasperat șeful de magazin.
Fechet a reactivat trauma nesfârșitelor cozi comuniste
Dincolo de ineficiența sistemului, probabil că cea mai sinistră parte a întregii probleme este redeșteptarea sentimentului de umilință în rândul oamenilor de bună credință care stau la cozi pentru a recupera niște bani care nu le ajung să cumpere nici măcar o pâine. Din păcate, trauma nesfârșitelor cozi comuniste a fost reactivată de o inițiativă ministerială cu pretenții ecologiste, dar care miroase zdravăn a bătaie de joc.
Așa cum era de așteptat, primii care s-au adaptat rapid la această oportunitate de afacere au fost boschetarii, aceștia devastând containerele Salubris – ului în isteria colectării ambalajelor din plastic. Spre deosebire de alte vremuri, când tot gunoiul era un mehlem împuțit, acum boschetarii au la îndemână containere gata umplute cu PET – uri, rodul unei colectări selective cu scop civilizator. Mulți dintre ei reușesc să facă bani frumoși din acest business al reciclării, aglomerând punctele de colectare în detrimentul oamenilor obișnuiți care nu mai apucă să plaseze și ei două – trei ambalaje.
Toată această nebunie națională se petrece din cauza unui program inițiat de niște incompetenți și marketat cu emfază de ministrul Mediului, Mircea Fechet. Practic, programul acestuia a creat anarhie printre consumatori, retaileri și implicit autorități publice care investiseră foarte mulți bani în logistica necesară colectării selective. Oamenii stau cu PET – urile în portbagajul mașinilor până fac muște sau viermi, iar când ajung la tancurile de colectare ba nu merge softul, ba sunt pline containerele și personalul magazinelor refuză să elibereze spațiile de depozitare, din comoditate sau din lipsa unui spațiu adecvat de depozitare, așa că oamenii le aruncă, în semn de protest, pe unde apucă.
Cifrele arată prostia guvernanților
Conform specialiștilor, românii ar putea returna în jur de 3,5 miliarde de ambalaje pe an, în cazul în care ar avea la dispoziție un sistem logistic bine pus la punct, cu puncte de returnare uniform răspândite, aproape de cetățeni și ușor de accesat. În realitate, în primele cinci luni de funcționare în România ale sistemului SGR (decembrie 2023 – aprilie 2024) au fost returnate doar 250 de milioane de ambalaje din 1,5 miliarde de ambalaje SGR puse pe piață, rezultând o rată de colectare de 16%. Spre comparație, Slovacia a ajuns la o rată de colectare de 71% după primul an de implementare a sistemului SGR (2022), pentru ca în 2023 să ajungă la 92%.
Deocamdată, Ministerul Mediului a reușit să calce pe nervi o întreagă națiune cu un program prost aplicat, cu heirupisme specifice unor guvernanți depășiți de amploarea și cerințele unui proiect prea mare pentru gândirea lor mediocră.
