Stimați simpli cetățeni dar pe placul nostru. Astăzi ne-a atras atențiunea nește probe de lingăi și pupincuriști care popolează intestinele sistemului politikienesc. După cum se știe, în structurile de putere cu acces nestânjenit la ceolan se egzistă niște erarhizări. La început e baronul din vârf cu suita de egzecutanți. Mai pricepuți sau mai nărozi dar ei ocupă totuș locuri decente. Urmează aleșii mai mărunți, emportanți șî apoi lipitorile comerceale, cleenții politici care au rang de încasatori dar șî donatori de parandărăt. Și mai e ultima treaptă pe care stau măscăricii, apalaudacii, alte categorii de la grămadă dar și pupincuriștii. Paradoxal, aceste lepre de lingăi, deși nevertebrate, pot ajunge în imediata vecinătate a baronilor, cu perseverență și tenacitate de rozătoare. În special cu ocazie de nunți, botezuri sau bărstdeiuri. Mai puțin decese. Sunt sute, poate chear mii de astfel de egzemplare dar noi ne-am oprit, pentru egzemplificare, doar la unul. Ideea ne-a venit de la întâmplarea cu recenta ăniversare a lui Don Costelo, considerat pe merite, baronul siticounsular. Ceea ce a scris pe feisbuci un lingău egzemplar poate fi considerat un egzemplu de referință pentru această specie de escheletați. Vă supunem mai jos cetirii, în docoment olograf formularea grețoasă, de care s-ar fi rușinat până și Înpușcatul, fie-i odihna odihnitoare. Nenea Iancu, nu mai vorbim, se răsucește credem noi în mormânt pentru a nu știm câta oară. Moftangiii nu vrea să îl lase în pace, neam!
