Lumea Justitiei prezinta motivarea sentintei prin care judecatorul Victor-Horia-Dimitrie Constantinescu de la Tribunalul Bucuresti l-a condamnat la 5 ani de inchisoare cu executare pe soferul de Bolt Cristian Zota (foto 2) din cauza ca l-a tarat aproape doi kilometri pe capota masinii pe activistul civic Alexandru Constandachi (foto 1), cunoscut drept „Justitiarul de Berceni”.
Amintim ca in noaptea dinspre 1 spre 2 august 2023, Constandachi a incercat sa-l prinda in flagrant pe Zota, care isi daduse intalnire cu o minora de 14 ani. Speriat, Zota a pornit in tromba, luandu-l pe capota pe activistul civic si tarandu-l pe o distanta de aproape doi kilometri (vezi video). Iar acum, judecatorul TMB Victor Constantinescu l-a condamnat pe sofer la 5 ani de inchisoare cu executare pentru tentativa de omor. Totodata, magistratul l-a obligat pe Zota sa-i plateasca „Justitiarului de Berceni” daune morale de 10.000 de euro (click aici pentru a citi).
Daca „Justitiarul” nu se tinea bine, aluneca sub rotile masinii
Judecatorul Constantinescu explica faptul ca desi Cristian Zota nu l-a lovit pe Alexandru Constandachi cu masina (ci acesta s-a prins de automobil, in incercarea de a-l opri pe sofer), totusi faptul ca acelasi Zota l-a carat pe capota i-a pus activistului civic viata in pericol. Motivul este simplu: la cea mai mica neatentie, Constandachi s-ar fi putut desprinde de capota si ar fi alunecat sub rotile autovehiculului.
De asemenea, magistratul TMB atrage atentia ca, potrivit jurisprudentei, nu este obligatoriu ca tentativa de omor sa lase urme fizice pe corpul victimei. De exemplu, au existat dosare in care instantele au pronuntat condamnari definitive pentru simplul fapt ca atacatorul a tras un foc spre capul victimei (chiar daca glontul nu a nimerit tinta) sau a incercat sa loveasca victima cu barda in cap.
Redam principalul pasaj din motivarea sentintei nr. 1033/2024 pronuntate in dosarul nr. 31004/3/2023:
„IV. Situatia de fapt retinuta de catre instanta
Tribunalul retine din declaratia partii civile Constandachi Dumitru Alexandru (f. 33 dup, f. 66 d.i.), coroborat cu declaratia martorilor (…) ca partea civila impreuna cu martorii audiati sunt implicati intr-un proiect civic avand drept scop identificarea persoanelor care savarsesc infractiuni de natura sexuala indreptate impotriva minorilor.
Din conversatiile depuse de catre partea civila (f. 38 – 92 dup vol. 2), Tribunalul retine ca in cadrul acestui proiect, partea civila a fost contactata de catre o minora, care a sustinut ca a fost pipaita de catre un sofer al unei aplicatii de ride-sharing, aceasta trimitandu-i conversatia purtata ulterior cu respectivul sofer. In urma consultarii cu partea civila, minora a stabilit intalnirea cu inculpatul Zota Cristian la adresa Aleea Onisifor Ghibu nr. 7 (f. 84 dup vol. 2)
Din procesul-verbal de redare a inregistrarilor video (f. 64 – 96 dup vol. 1), inregistrari vizionate in mod nemijlocit in sedinta publica, Tribunalul retine ca pe data de 02.08.2023, in jurul orei 01:30, persoana vatamata impreuna cu martorii au ajuns in zona locului de intalnire, acestia cautand autovehiculul condus de catre inculpat, despre care cunosteau ca are un numar de inmatriculare care continea literele ‘(…)’.
Din acelasi mijloc de proba Tribunalul retine ca la momentul la care persoana vatamata impreuna cu martorii s-au apropiat de autovehiculul inculpatului, care se afla parcat in dreptul imobilului cu adresa Aleea Onisifor Ghibu nr. 8, inculpatul a pornit motorul, in timp ce persoana vatamata se afla in imediata apropiere a autovehiculului, frontal – dreapta. ( fisier GX010945, minutul 09:05)
Tribunalul retine ca pana la acel moment nu a exista nicio interactiune verbala sau fizica intre grupul partii civile si inculpatul Zota Cristian.
La momentul plecarii de pe loc, persoana vatamata se afla in fata autovehiculului condus de catre inculpat (fisier GX010945, minutul 09:07), iar persoana vatamata ii spune acestuia: ‘Stai putin / Bai, dai peste mine’, inculpatul continuandu-si deplasarea, iar victima s-a prins cu mainile de capota-motor a autovehiculului, inculpatul continuandu-si deplasarea spre Bld. 1 Decembrie.
Din aceeasi inregistrare, coroborat cu inregistrarea video depusa de catre inculpat (f. 148 d.i.) Tribunalul retine ca unul dintre martori a deschis portiera din dreptul soferului, aceasta fiind inchisa de catre inculpatul aflat in autovehiculul in mers.
Tribunalul retine din inregistrarile video depuse (f. 78 dup vol. 1) coroborat cu procesul-verbal de cercetare la fata locului (f. 13 – 30 dup vol. 1) si harta traseului parcurs (f. 31 dup vol. 1) ca inculpatul s-a deplasat cu autovehicul Dacia Logan cu nr. de inmatriculare (…) avand pe capota-motor pe persoana vatamata Constandachi Dumitru Alexandru o distanta de aproximativ 1,6 km, distanta care a fost parcursa in aproximativ 2 minute si 50 de secunde.
Din inregistrarea video depusa instanta retine ca pe parcursul deplasarii victima i-a solicitat in mod repetat inculpatului sa opreasca, inculpatul solicitandu-i victimei sa coboare, desi autovehiculul se afla in mers. De asemenea, victima, tinandu-se cu o mana pe capota-motor a autovehicului, a reusit sa apeleze cu cealalta mana SNUAU 112, si i-a aratat inculpatului faptul ca suna la serviciul de urgenta, spunandu-i de asemenea ca suna la politie.
Inculpatul a oprit autovehiculul pe Bd. 1 Decembrie 1918 nr. 3A, Sector 3, in apropierea S.C. C&A Fresh Food Delivery, unde persoana vatamata a putut cobori de pe capota-motor a autovehiculului.
Avand in vedere ca a fost stabilit traseul parcurs de catre autovehiculul condus de catre inculpat, precum si luand in considerare cunoasterea duratei deplasarii, ca urmare a inregistrarii audio-video efectuata de catre partea civila, Tribunalul apreciaza ca este intemeiata modalitatea de calcul a vitezei medii utilizata de catre procuror, prin aplicarea formulei ‘viteza = distanta / timp’.
In ceea ce priveste apararile inculpatului cu privire la situatia de fapt, Tribunalul va inlatura sustinerea acestuia potrivit careia autovehiculul acestuia se afla in miscare la momentul in care persoana vatamata se afla in fata autovehiculului. Astfel cum se poate observa in mod neechivoc din inregistrare, inculpatul a pornit motorul si s-a pus in miscare la momentul la care a observat-o pe persoana vatamata si pe martori.
De asemenea, va fi inlaturata apararea inculpatului in sensul ca nu ar fi inteles ce spune victima pe parcursul deplasarii, avand in vedere ca se constata din inregistrari ca cei doi au purtat un dialog.
In ceea ce priveste existenta unei acrosari a persoanei vatamate la momentul preluarii pe capota, Tribunalul retine ca nu a existat efectiv un impact intre autovehiculul condus de catre inculpat si persoana vatamata, avand in vedere ca nu au fost produse leziuni la nivelul membrelor inferioare ale persoanei vatamate.
Din probatoriul administrat rezulta insa ca inculpatul si-a continuat deplasarea in timp ce persoana vatamata se afla in fata autovehiculului, iar reflexul avut de catre victima, acela de a se prinde de capota-motor a autovehiculului, a avut drept scop tocmai evitarea unui impact frontal cu autovehiculul condus de catre inculpat.
In ceea ce priveste efectuarea manevrelor stanga-dreapta cu autovehiculul, avand drept scop aruncarea victimei de pe capota, din vizionarea nemijlocita a inregistrarilor, care au un grad mai ridicat de fiabilitate decat perceptia martorilor, Tribunalul nu poate retine existenta acestor manevre, rezultand ca inculpatul a efectuat numai acele schimbari ale directiei de deplasare necesare pentru circularea pe drumul public.
V. Incadrarea juridica a faptelor retinuta de catre instanta
Fapta inculpatului Zota Cristian, constand in aceea ca la data de 02.08.2023, in jurul orei 01:45, pe fondul unui conflict spontan, a transportat persoana vatamata Constandachi Dumitru Alexandru pe capota-motor a autoturismului marca Dacia, model Logan, nr. de inmatriculare (…), ruland pe artere rutiere principale din mun. Bucuresti, pe o distanta de aproximativ 1,6 km, respectiv de pe Aleea Onisifor Ghibu nr.8 din mun.Bucuresti, sector 3 pana pe B-dul 1 Decembrie 1918 nr.3A din mun. Bucuresti, sector 3, pe care a parcurs-o in aproximativ 2 minute si 50 de secunde, punand viata victimei in pericol, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de tentativa de omor, prev. de art. 32 alin. 1 C.pen. rap. la art. 188 alin. 1 C.pen.
Din punct de vedere obiectiv, inculpatul a realizat elementul material al infractiunii de omor, respectiv a transportat victima pe capota-motor a autoturismului o distanta de aproximativ 1,6 km, actiune ce ar fi putut conduce la decesul victimei, rezultat care nu s-a produs, fapta ramanand in faza de tentativa, printr-o imprejurare independenta de vointa inculpatului, persoana vatamata reusind sa mentina pe capota-motor a autovehiculului si sa nu cada pe carosabil.
Prin apararile formulate se sustine ca modalitatea in care inculpatul a manevrat autovehiculul nu era apt sa conduca la o eventuala suprimare a vietii partii civile. Din aceasta perspectiva, Tribunalul constata ca singura imprejurare care a impiedicat rezultatul cu potential letal a fost abilitatea victimei de a se mentine pe capota autovehiculului pe parcursul deplasarii. In cazul in care victima nu ar fi avut capacitatea fizica pentru un astfel de efort, actiunea inculpatului ar fi dus la un rezultat cu un potential letal ridicat, intrucat victima ar fi cazut in fata autovehiculului inculpatului care se afla in miscare si s-ar fi lovit de asfalt, iar ulterior ar fi fost calcata de rotile autovehiculul si lovita de partea frontala a autovehiculului.
Asadar, simpla deplasare a victimei pe capota-motor a autovehiculului, cu o viteza medie de 33 km/h, este apta sa produca decesul acesteia, in lipsa oricaror alte manevre in afara celor strict necesare pentru deplasare pe traseul urmat de inculpat. Un element important avut in vedere de catre instanta este si durata deplasarii, avand in vedere pozitia in care se afla victima pe capota si faptul ca aceasta se tinea cu mainile de marginea capotei–motor.
Faptul ca victima nu a cazut de pe capota-motor ca urmare a abilitatilor sale fizice nu reprezinta o imprejurare exoneratoare pentru inculpat, acesta din urma savarsind o fapta care era apta sa duca la decesul victimei.
Urmarea imediata, respectiv decesul victimei, nu s-a produs, ca urmare a capacitatii fizice a acesteia de a se mentine pe capota–motor a autovehiculului pe tot parcursul deplasarii autovehiculului, insa actiunea inculpatului a fost efectuata in mod complet, victima fiind transportata pe capota–motor, actiunea punand in primejdie viata victimei.
Tribunalul retine ca jurisprudenta a apreciat constant ca este posibila savarsirea infractiunii de tentativa de omor fara ca pe corpul persoanei vatamate sa fie creata vreo leziune (executarea unui foc inspre capul victimei, fara ca glontul sa o nimereasca pe victima, incercarea de a lovi victima cu barda in cap, aceasta din urma ferindu-se – C.A.B. – Sectia I Penala, dec. nr. 113/2002).
Din punct de vedere subiectiv, inculpatul a actionat cu intentie indirecta, in sensul ca a prevazut rezultatul faptei savarsite si, desi nu l-a urmarit, a acceptat producerea acestuia prin comiterea acesteia, fiind asadar intrunite conditiile prevazute de art.16 alin.3 lit.b C.pen. Din perspectiva tipicitatii subiective, instanta are in vedere obiectul folosit (un autovehicul), modalitatea de folosire a acestuia (transportarea unei persoane pe capota-motor, avand o viteza medie de 33 km/h).
Instanta va inlatura concluziile inculpatului in sensul ca nu sunt intrunite conditiile intentiei indirecte. Astfel, inculpatul a prevazut rezultatul cu potential letal al transportarii victimei pe capota-motor al autovehiculului, acesta urmarind numai indepartarea de la locul in care urma sa se intalneasca cu minora, insa a acceptat ca in cazul in care victima nu va mai putea sa se mentina pe capota–motor, este posibila producerea decesului acesteia.
Inexistenta manevrelor deliberate pentru a provoca desprinderea victimei de pe capota-motor nu modifica concluzia instantei cu privire la intrunirea conditiilor intentiei indirecte. In cazul in care aceste manevre ar fi fost retinute in cadrul situatiei de fapt, concluzia instantei ar fi fost in sensul existentei unei intentii directe in suprimarea vietii victimei, din moment ce acestea ar fi aratat ca inculpatul a urmarit producerea decesului partii civile.
Referitor la teama invocata de catre inculpat, Tribunalul subliniaza ca elementul material al infractiunii il constituie transportarea victimei pe capota autovehiculului si nu preluarea victimei sau acrosarea victimei.
Prin urmare, se constata ca desi inculpatul a invocat o pretinsa stare de teama generata de prezenta inculpatului sau a martorilor la locul de intalnire pe care inculpatul il stabilise cu minora, aceasta stare de temere nu explica cu nimic comportamentul ulterior al inculpatului, de transportare a victimei pe o distanta de aproximativ 1,6 km.
Comportamentul inculpatului nu poate fi considerat justificat nici din perspectiva dialogului purtat cu victima precum si comportamentul acesteia din urma, cat timp aceasta se afla pe capota autoturismului, victima fiind cea care ii solicita inculpatului sa opreasca si aceasta din urma fiind cea care a apelat serviciile de urgenta. Orice persoana rezonabila in prezenta unui astfel de comportament si-ar fi dat seama ca nu se afla in niciun pericol.
Tribunalul are in vedere cu privire la acest aspect si comportamentul inculpatului imediat dupa momentul opririi autovehiculului, acesta dandu-se jos din autovehicul pentru a solicita explicatii victimei. O persoana aflata intr-o stare de temere accentuata ar fi ramas in autovehicul, tocmai pentru a evita orice posibil conflict fizic cu victima, si ar fi apelat serviciile de urgenta.
Referitor la existenta in concret a starii de temere, Tribunalul retine ca nu au existat din partea grupului partii civile gesturi care sa fi determinat o astfel de stare. Singura actiune care ar fi putut determina o stare de temere din partea inculpatului, respectiv deschiderea portierei din partea soferului de catre unul dintre martori, a avut loc cand autovehiculul se afla deja in miscare, nu la momentul plecarii de pe loc.
In aceste conditii, vazand prevederile art.396 alin.2 C.proc.pen., Tribunalul constata ca, dincolo de orice indoiala rezonabila, fapta exista, constituie infractiune si a fost savarsita de inculpat, impunandu-se condamnarea acestuia pentru savarsirea infractiunii de tentativa la omor.
VI. Individualizarea judiciara a pedepsei
La individualizarea pedepsei ce urmeaza a fi stabilita in sarcina inculpatului, instanta va avea in vedere criteriile generale de individualizare prevazute de art.74 C.pen., respectiv imprejurarile si modul de comitere a infractiunilor, precum si mijloacele folosite, starea de pericol creata pentru valorile ocrotite, natura si gravitatea rezultatelor produse ori a altor consecinte ale infractiunilor, motivul savarsirii infractiunilor si scopul urmarit de inculpat, natura si frecventa infractiunilor care constituie antecedente penale ale infractorilor, conduita dupa savarsirea infractiunilor si in cursul procesului penal si nivelul de educatie, varsta, starea de sanatate, situatia familiala si sociala.
Tribunalul retine ca infractiunea de tentativa la omor prev. de art. 32 rap. la art. 188 Cod penal protejeaza cea mai importanta valoare sociala ocrotita de legislatia penala si anume viata oricarei persoane. Gradul de pericol social abstract al faptei este relevat de limitele de pedeapsa prevazute de lege, respectiv de la 5 la 10 ani inchisoare. (reduse la jumatate de la 10 – 20 de ani, ca urmare a retinerii tentativei).
In concret, gravitatea infractiunii comise de inculpat este una medie, avand in vedere faptul ca inculpatul Zota Cristian, a transportat victima pe capota-motor a autovehiculului, aproximativ 1,6 km, ruland cu o viteza medie de 33 km/h.
In ceea ce priveste consecintele infractiunii, instata retine ca aceasta pus in pericol viata victimei, pericol care insa nu a dus la producerea unor leziuni efective avand in vedere ca victima a reusit sa se mentina pe capota autovehiculului timp de aproape 3 minute, prinzandu- se de marginea capotei.
In afara de pericolul creat pentru viata victimei, inculpatul a demonstrat o desconsiderare totala o normelor privind conducerea pe drumurile publice, punand in pericol siguranta celorlalti participanti la trafic.
In ceea ce priveste circumstantele personale ale inculpatului, instanta constata ca acesta nu este cunoscut cu antecedente penale si este integrat in societate. De asemenea, instanta retine ca inculpatul a actionat impulsiv, fara o pregatire prealabila a savarsirii infractiunii.
Referitor la solicitarea de retinere a circumstantei atenuante a provocarii, prev. de art. 75 alin. 1 lit. a) C.pen., Tribunalul apreciaza ca actul de provocare invocat de catre aparare, respectiv pozitionarea persoanei vatamate in fata autovehiculului inculpatul nu constituie o actiune violenta, o atingere grava a deminitatii persoanei sau o alta actiune ilicita grava. Astfel, nu este indeplinita prima conditia a provocarii, nefiind necesara analiza celorlalte conditii.
Tinand cont de toate aceste aspecte, instanta in baza art.396 alin.2 C.proc.pen. il va condamna pe inculpatul Zota Cristian la pedeapsa de 5 ani inchisoare pentru savarsirea infractiunii de tentativa de omor prev. de art. 32 alin. (1) C.pen. rap. la art. 188 alin. (1) C.pen.
Instanta constata ca fata de natura si gravitatea infractiunii, relevata anterior, imprejurarile in care aceasta a fost comisa si persoana infractorului, se impune si aplicarea pedepsei complementare constand in interzicerea unor drepturi, respectiv interzicerea dreptului de a fi ales in autoritatile publice sau in orice alte functii publice, a dreptului de a ocupa o functie care implica exercitiul autoritatii de stat, precum si a dreptului de a conduce vehicule pentru care legea prevede obligativitatea detinerii permisului de conducere.
Cu privire la dreptul de a conduce vehicule pentru care legea prevede obligativitatea detinerii permisului de conducere, avand in vedere ca inculpatul a savarsit infractiunea prin utilizarea unui autovehicul condus pe drumurile publice, generand astfel un risc crescut de producere a unui accident rutier, este necesara inlaturarea posibilitatii acestuia de a conduce pe drumurile publice in vederea protejarii celorlalti membri ai societatii.
Inculpatul este nedemn sa mai exercite drepturile prevazute anterior si care, de altfel, impun o multitudine de obligatii si responsabilitati deosebite. Perioada de interdictie de 3 ani apare ca fiind rezonabila, tinand seama de argumentele anterioare.
Asadar, in art.67 alin.2 si art.68 alin.1 lit.c C.pen. va interzice inculpatului ca pedeapsa complementara, pe o durata de 3 ani, exercitarea drepturilor prevazute de art.66 alin.1 lit.a), b) si i) C.pen., ce urmeaza a fi executata dupa executarea pedepsei inchisorii.
Cum pedeapsa accesorie insoteste pedeapsa complementara, in baza art.65 alin.1 si 3 C.pen. va interzice inculpatului ca pedeapsa accesorie exercitarea drepturilor prevazute de art.66 alin.1 lit.a), b) si i) C.pen.
Referitor la pedepsele complementare solicitate de catre procuror prev. de art. 66 alin. 1 lit. n) si o) C.pen., Tribunalul apreciaza ca acestea nu sunt necesare, avand in vedere caracterul spontan al conflictului dintre inculpat si partea civila precum si faptul ca cele doua parti nu se cunosc si nu interactioneaza in mod obisnuit.
In baza art. 60 Cod penal, pedeapsa principala se va executa in regim de detentie.
VII. Masuri preventive
In temeiul art. 399 alin. 1 C.pr.pen. va mentine masura arestului la domiciliu a inculpatului, pana la o noua verificare, dar nu mai mult de 60 de zile.
Arestul la domiciliu este proportional cu gravitatea acuzatiei si cu scopurile urmarite, din acest punct de vedere masura controlului judiciar nefiind suficienta pentru inlaturarea riscului savarsirii unor acte de violenta fata de alti membrii ai societatii, avand in vedere ca obligatiile care pot fi impuse prin aceasta masura necesita o doza considerabila de autocontrol din partea inculpatului intrucat actiunile acestuia nu sunt cenzurate decat sporadic de catre organele judiciare.
Avand in vedere comportamentul agresiv si imprevizibil al inculpatului, Tribunalul considera ca singura modalitatea prin care poate fi inlaturat riscul de savarsire a unor alte actiuni violente este mentinerea privarii de libertate a acestuia.
VIII. Introducerea profilului genetic in Sistemul National de Date Genetice si Judiciare
Conform art. 4 alin. 1 lit. b din Legea nr. 76/2008, S.N.D.G.J. contine profile genetice, date cu caracter personal si date despre caz, cu privire la persoane condamnate definitiv pentru savarsirea infractiunilor cuprinse in anexa la pedeapsa inchisorii, precum si persoanele pentru care instanta a pronuntat amanarea aplicarii pedepsei sau renuntarea la aplicarea pedepsei.
Avand in vedere ca infractiunea de omor se afla enumerata printre infractiunile enumerate in Anexa Legii nr. 76/2008, instanta, in baza art. 7 din Legea nr. 76/2008, va dispune prelevarea probelor biologice de la inculpat in vederea introducerii profilului genetic in Sistemul National de Date Genetice si Judiciare.
IX. Masurile de siguranta
Potrivit art.112 alin.1 lit.b C.pen., bunurile care au fost folosite, in orice mod, sau destinate a fi folosite la savarsirea unei fapte prevazute de legea penala, daca sunt ale faptuitorului sau daca, apartinand altei persoane, aceasta a cunoscut scopul folosirii lor, se confisca.
Luand in considerare autovehiculul condus de catre inculpat, respectiv un autovehicul Dacia Logan, precum si imprejurarea ca autovehiculul nu a fost indisponibilizat pe parcursul urmaririi penale, Tribunalul apreciaza ca este proportionala cu gravitatea faptei si valoarea autovehiculului suma de 1.000 EUR, suma care va fi confiscata special de la inculpat.
Temeiul confiscarii speciale prin echivalent va fi insa alin. 5 din cadrul art. 112 C.pen., avand in vedere ca autovehiculul nu a fost indisponibilizat in cursul urmaririi penale.
X. Latura civila si cheltuieli judiciare
Prin cererea formulata de catre persoana vatamata Constandachi Dumitru Alexandru (f. 46), acesta arata ca se constituie parte civila in procesul penal cu suma de 10.000 EUR cu titlu de daune morale.
In ceea ce priveste criteriile pentru stabilirea daunelor morale, potrivit art. 1391 alin.1 C. Civ., in caz de vatamare a integritatii corporale sau sanatatii, poate fi acordata si o despagubire pentru restrangerea posibilitatilor de viata familiala si sociala. Totodata, potrivit art. 253 alin. 4 C. Civ. persoana prejudiciata poate cere despagubiri sau, dupa caz, o reparatie patrimoniala pentru prejudiciul, chiar nepatrimonial, ce i-a fost cauzat, daca vatamarea este imputabila autorului faptei prejudiciabile. Spre deosebire de despagubirile materiale, care se stabilesc pe baza de probe directe, despagubirile pentru daunele morale se stabilesc pe baza evaluarii instantei de judecata.
Chiar daca este adevarat ca stabilirea cuantumului despagubirilor echivalente unui prejudiciu nepatrimonial include o doza de aproximare, instanta trebuie sa aiba in vedere o serie de criterii cum ar fi: consecintele negative suferite de cel in cauza pe plan fizic si psihic, importanta valorilor morale lezate, masura in care au fost lezate aceste valori si intensitatea cu care au fost percepute consecintele vatamarii, masura in care i-a fost afectata situatia familiala, profesionala si sociala.
Fata de acestea, instanta are in vedere in prezenta cauza trauma psihologica suferita de catre partea civila ca urmare a actiunilor inculpatului, trauma care a fost si este resimtita de catre partea civila atat in cadrul vietii private, dar si in cadrul vietii profesionale.
Chiar in absenta leziunilor efective asupra corpului partii civile, Tribunalul apreciaza ca supunerea la o incercare de a-i fi suprimata viata determina o trauma psihologica importanta pentru partea civila.
Fata de aceste criterii, instanta apreciaza ca agresiunea i-a provocat partii civile suferinte psihice importante si prin urmare considera ca reprezinta o satisfactie echitabila pentru aceste suferinte suma de 10.000 EUR, reprezentand daune morale.
In temeiul art. 274 Cod pr. penala, va obliga pe inculpat la plata sumei de 5000 de lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat”.
