Una dintre cele mai întrebuințate etichete puse Iașului este de centru medical de prestigiu, cu spitale având specialiști de înaltă calificare și aparatură de nivel european. Din păcate, dacă la capitolul tratamentelor și operațiilor performanțe, Iașul prezintă cu adevărat o anumită încredere în rândul pacienților, calitatea umană și comportamentală a personalului medical și auxiliar se află de multe ori la un nivel scăzut, fapt relevat de sute de recenzii publicate pe internet de pacienții revoltați. La această stare de fapt se adaugă o infrastructură prăbușită la pământ, care accentuează și mai mult atmosfera de sistem spitalicesc aflat într-o constantă degradare.
Principalele spitale din Iași obțin un scor mediu prin prisma notelor acordate de cei care au interacționat cu ele. De pildă, Spitalul Clinic de Urgență „Prof. Dr. Nicolae Oblu”, popularul „Neuro”, are nota 3,7 din 5 puncte posibile, la fel ca și Institutul de Oncologie, în timp ce cel mai mare spital din Iași și întreaga regiune a Moldovei, Spitalul Clinic Județean de Urgențe „Sfântul Spiridon”, se află la un scor derizoriu de 3,2 puncte. Deși recent renovat în baza unei investiții cu bani europeni de circa 20 de milioane de euro, Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Sfânta Maria” stă și mai prost la capitolul aprecierilor pacienților, obținând nota 3,1, același scor obținând și Spitalul Clinic „Doctor C. I. Parhon”.
Experiențele pacienților sunt deseori terifiante, relatările lor descriind situații atât de umilitoare încât cu greu le-ai putea închipui într-un mediu spitalicesc cu pretenții, așa cum pretinde a avea Iașul universitar. De la condițiile execrabile oferite de saloane, până la incompetența și agresivitatea personalului medical, recenziile publicate radiografiază în detaliu o atmosferă infernală, improprie unor spațiii în care vii să te vindeci, nu de care să fugi îngrozit.
Cauzele acestor situații pot fi regăsite în lipsa finanțării și a calității manageriale a celor puși să conducă aceste spitale.
Văzut ca o speranță a sistemului sanitar ieșean, în baza tinereții sale și a rezultatelor profesionale notabile, managerul de la Sfântul Spiridon, dr. Dan Timofte dezamăgește crunt la nivel directorial. După ce a condus spitalul timp de 4 ani, fiind demis în iunie 2023 , Timofte a fost readus în funcția de director al spitalului după doar o lună, la ordinul ministrului Sănătății, Alexandru Rafila. În timpul mandatului său, spitalul se prăbușește la propriu, clădirile fiind insalubre, nefuncționale, inadaptate pentru cerințele unei unități medicale de top.
Pe 31 decembrie 2020, Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU) a constatat că Lucian Eva, managerul de la Neuro, și-a plagiat lucrarea de doctorat din 2010 într-un mod „sever, complex și repetitiv”. Eva conduce un spital despre care o pacientă scria că „Toată lumea stă pe telefon în timp ce pacienții gem de durere. Sunt dezamagită și mi-e greață de nepăsarea și lipsa de profesionalism pe care o au!”
Sunt doar două exemple de disfuncționalități care relevă faptul că sistemul spitalicesc ieșean are o mare problemă de management și că nu întotdeauna titlurile academice garantează eficiența și profesionalismul conducerii unor instituții medicale în care trebuie să primeze calitatea umană, competența medicală și, desigur, condițiile impecabile de tratament.
Deocamdată, în așteptarea Spitalului Regional de Urgențe, pe care toți și-l închipuie ca un rai al medicinii, ieșenii trebuie să înghită un șir interminabil de umilințe și grobianisme petrecute într-un oraș cu pretenții academice.
