Duminică au avut loc alegeri prezidențiale și s-a organizat și un referendum pentru
integrare în Uniunea Europeană, în Republica Moldova. Rezultatele au fost destul de
strânse pentru referendumul de integrare în UE. A fost o diferență de doar puțin mai mult,
peste un procent. Putem crede sau considera că această diferență este fragilă și că ar
putea să ne îngrijoreze pe viitor. Putem afirma însă, că este mai puțin îngrijorător, că ar
putea fi o pierdere pentru Federația Rusă, care a investit mulți bani în propagandă și
pentru a cumpăra voturi de la alegători. Trebuie să ne imaginăm îngrijorarea guvernului
de la Kremlin pentru acest rezultat, pe care se miza foarte mult ca să fie favorabil lor,
voiau să mai câștiga o țară satelit. Da, pentru că despre asta este vorba.
Acest referendum poate aduce Republica Moldova alături de noi. Probabil că s-au mai
și făcut fraude electorale în acest sens, pentru că Guvernul de la Kremlin este expert în
așa ceva, în diversiuni electorale în mod indiscutabil. Dacă privim spre alegerile din
ultimii mai bine de douăzeci de ani, Putin tot câștigă alegerile detașat. Spre exemplu în
121.03.2024 a câștigat alegerile cu un procent de 87%! Au fost fraudate în jur de 22
milioane de voturi. Parcă nici la primele alegeri de la noi din 90, nu a fost așa. Ne putem
aștepta să fi fost și asemenea implicări.
Este ușor de intuit motivația guvernului rus de a fi influențat acestea alegeri, ar fi
prevenit o situație ca cea din Ucraina, doar pe calea Alegerilor „libere”. Acest rezultat
trebuie evaluat în contextul conflictelor dintre cele două state vecine, foste componente
ale URSS, care se desfășoară în imediata apropiere a Republicii Moldova, și nu în ultimul
rând, a populației rusofile, destul de reprezentativă în țară, a rădăcinilor mentalităților
comuniste, care ca și la noi prind contur în preajma unor partide de orientări extreme,
dar cu evidente nostalgii comuniste.
Spre exemplu, în regiunea autonomă Găgăuzia, condusă de bașcana Evghenia Guțul,
voturile anti aderare la UE și împotriva Maiei Sandu, a avut un procentaj de 95%. Maia
Sandu a avut doar 2% din voturi.
Propaganda stimulată de foști activiști de partid, care-și fixează ceasul agendei
electorale, după ora Kremlinului, a dat rezultate. Strategia de propagandă este cam
aceeași ca și la unele partide de la noi. Tinerele generații sunt mințite cu materiale
nostalgice care preamăresc vechiul regim și ca și atunci, sunt omise adevărurile
economice și sociale.
Dacă s-au realizat multe transformări economice și sociale evidente, acestea sunt
contestate și comparate cu un trecut idealizat. Generațiile mult mai tinere, care nu
cunosc acele vremuri și în plus, nostalgicii mai vârstnici confirmă aceste iluzii de
propagandă. În mod evident, același narativ va apărea și în campania pentru alegerile
prezidențiale de la noi.
Putem evalua rezultatele acestui referendum și în contextul european. După cum
afirma domnul profesor Sorin Bocancea;
„ În istoria UE, referendumul nu a fost de
partea integrării. Norvegia a avut proasta inspirație să valideze tratatul de aderare
prin referendum – un eșec. Și Tratatul constituțional a fost respins tot prin
referendum în Franța și Belgia. Marea Britanie a părăsit UE tot ca urmare a unui
referendum. Și vorbim de state cu tradiții vechi în europenitate”
Scopul referendumului a fost posibilitatea de a se putea stipula în Constituția Republicii
Moldova, faptul că aceasta se poate integra în Uniunea Europeană, fără a fi
necesară o reformă constituțională. Totodată, Constituția va fi completată și cu un
nou titlu, numit „integrarea în Uniunea Europeană”, un câștig important pentru
demersul democratic al acestei republici. Nu e greu să ne imaginăm, că dacă nu
ar fi fost câștigat acest referendum pentru integrarea în UE, Federația Rusă ar fi
putut interveni să vâneze „fasciștii” din conducerea Republicii Moldova, pentru a
„restabili ordinea de drept” acolo.
Diferențele de la voturile pentru alegerile prezidențiale au fost puțin mai
departajate față de referendumul de aderare la UE. 42,45%, au optat pentru
actuala lideră de la Chişinău, Maia Sandu3 iar concurentul principal de la Partidului
Socialist din Republica Moldova (PSRM), Alexandr Stoianoglo, a obținut 25,98%
din voturi. Surse oficiale ale MAE, susțin că au sesizat „ingerințe masive,
sistematice de intervenție coordonate de vectori din Federația Rusă”4 care s-au
făcut simțite încă din perioada premergătoare alegerilor. Ceilalți candidați au avut
rezultate la distanțe destul de mari față de concurenții favoriți ai celui de-al doilea
tur de scrutin, care va avea loc peste două săptămâni pe 3 noiembrie. Acest
referendum a fost o decizie destul de riscantă a guvernului, dar alegătorii din
Republica Moldova, pot fi felicitați pentru acest rezultat, ținând cont de presiunile
exercitate de contextul politic din zonă. Despre regiunea autonomă Găgăuză, am
putea avea unele posibile temeri, dacă lucrurile vor fi manipulate de guvernul rus
ca și în regiunile autonome Donețk și Luhansk, unde este posibil să se configureze pe viitor o posibilă regiune separatistă. Poate nu va fi așa. Să sperăm într-un viitor
mai optimist. Sperăm de asemenea în victoria Maiei Sandu în turul al doilea.
Av. Răzvan Huțanu
