Am aflat noi cu stupoare, stimaților, că nea Romicâ deontolgul, care menajează gara pentru avioane din frumosul muncipiu, nu mai dă pe la servițiu. El care părea cel mai implicat menajer din lume, el care scria despre slujba lui, despre iubitul lui T4 unde dormea șî mânca pe genunchi tăta zâua, șe-a pierdut enteresul.
Asta de când Don Costelo, bimbașa de facto al penelelei muncipale dar și de la giudeț, l-a răsplătit cu senătorie, pentru bunul mers al sifonărilor corespunźătoare rezultate din construcția terminatului. Romicâ s-a dovedit că iubește ceolanul mai abitir decât foncția cu numire prin concurs, pentru care părea că s-ar fi născut pe la șaișopt. Dar să-l lăsăm pe deontolog cu senătoriile lui. Altceva mai vroiam joi să vorbim. Stimabililor, este acolo o mândrețe de doamnă care e șăfă peste bătăușii de la avioane. Noi când am văzut-o în poze am zâs că e o modelă, ceva. Ei bine, am căzut noi jos de pe scaune de ne lovirăm rău, atunci când am cetit în zearul Don Patronului nostru cu ce se ocupă modela. Zâce zeariști că împarte viței cu tăt feliul de angajați, merge la șoping pe kerosenul aveației și e mână în mână cu rakeți moldoveni care plimbă mașini ore întregi, să păgubească bugetul lui Romicâ. Așa cevaaaa!! Noi chear nu ne-am închipuit că, după cum arată când se pozează, doamna face lucruri de astea. Mai e și șefa unor combinatori care încasează de la frații de peste Prut. Dar asta e, stimabililor, când se numește prin concurs un deontolg să menajeze, care mai umblă și lelea să prostească lumea pe stradă în cămpanie, asta se întâmplă. Avem ce-am votat, stimaților, deontologi iubitori de ceolan și nimic mai mult, bibicilor. Nimic mai mult.
