„La 10 mai 2024, autoritățile române au raportat cu privire la ”măsurile luate pentru corectarea deficitului excesiv”, însă s-a apreciat că măsurile nu au fost suficiente.”, transmite Ministerul Finanțelor, pentru Economica, referindu-se la planul de măsuri pentru reducerea deficitului bugetar.
Scriam zilele trecute că România se află într-o situație dificilă din acest punct de vedere și că, din acest punct, avem de ales între creșterea principalelor taxe și impozite și tăierea fondurilor europene, inclusiv a decontărilor pe proiecte deja existente.
Ce spune Ministerul Finanțelor. Potrivit legislației europene, tăierea fondurilor este principala sancțiune
Între timp, Ministerul Finanțelor a răspuns întrebărilor noastre pe această temă. Redăm mai jos răspunsul integral, care conține și un rezumat al evoluției finanțelor din 2020, când România a intrat în procedură de deficit excesiv:
România face obiectul unei proceduri aplicabile deficitelor excesive din anul 2020. La 3 aprilie 2020, Consiliul a adoptat, în temeiul articolului 126 alineatul (6) din TFUE, Decizia (UE) 2020/509 privind existența unui deficit excesiv în România. Având în vedere contracția profundă a activității economice ca urmare a pandemiei de COVID-19, Consiliul a adoptat, al 18 iunie 2021, în temeiul articolului 126 alineatul (7) din TFUE, o recomandare revizuită adresată României de a pune capăt situației de deficit excesiv până cel târziu în 2024.
La 10 mai 2024, autoritățile române au raportat cu privire la ”măsurile luate pentru corectarea deficitului excesiv”, însă s-a apreciat că măsurile nu au fost suficiente.
La data de 30 aprilie 2024, a intrat în vigoare legislația revizuită de reformare a cadrului de guvernanță economică al UE. Cadrul include și Regulamentul (CE) nr.1467/97 privind punerea în aplicare a procedurii de deficit excesiv, cu modificările ulterioare, și Directiva 2011/85/UE privind cadrele bugetare ale statelor membre.
Obiectivele noului cadru sunt asigurarea sustenabilității datoriei publice și a unei creșteri durabile și favorabile incluziunii printr-o consolidare bugetară treptată și prin realizarea de reforme și investiții. Fiecare stat membru ar trebui să prezinte Consiliului și Comisiei un plan bugetar-structural national pe termen mediu. Planurile bugetar-structurale naționale pe termen mediu conțin angajamentele bugetare, de reformă și de investiții ale statelor membre și acoperă o perioadă de planificare de 4 sau 5 ani, în funcție de durata obișnuită a legislaturii naționale.
În ceeea ce privește cerințele din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) conform cărora deficitele bugetare nu ar trebui să depășească 3% din PIB și datoria publică să nu depășească 60% din PIB nu au fost modificate. În cazul în care un stat membru nu îndeplinește aceste cerințe, trebuie să aibă loc o ajustare a finanțelor publice într-o perioadă de ajustare de patru ani, care poate fi prelungită la 7 ani dacă țara se angajează să pună în aplicare reforme structurale sau investiții publice care pot stimula creșterea economică și consolida sustenabilitatea fiscală, împreună cu alte criterii:
România a transmis la CE prima ediție a Planului Fiscal-Structural pe Termen Mediu (PFSTM) care se întinde pe 7 ani și a fost elaborat în conformitate cu Regulamentul (UE) nr.2024/1263 al Consiliului și Regulamentul (CE) nr 1467/97 al Consiliului, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (UE) nr.2024/1264 al Consiliului (Regulamentul). Prezentul plan prezintă angajamentul României de reintrare pe o traictorie de ajustare a deficitului bugetar începând cu anul 2025, precum și reformele și investițiile care stau la baza acestei construcții bugetare, de o manieră care să îi permită încadrarea în valoarea de referință stabilită de Tratatul privind funcționarea UE la sfârșitul orizontului de timp acoperit de acest plan și, implicit, crearea premiselor de ieșire de sub incidența procedurii europene de deficit excesiv. Totodată, proiecțiile privind datoria publică și cele privind cheltuielile cu dobânzile sunt realizate în conformitate cu prevederile Reg .2024/1263 din 29 aprilie 2024 proivind coordonarea eficientă a politicilor economice și supravegherea bugetară multilaterală și de abrogare a Regulamentului (CE) nr.1466/97 al Consiliului și în concordanță cu metodologia convenită de comun acord de Uniunea Europeană (UE) și aplicată pentru toate statele membre UE.
Planul poate fi accesat la: https://mfinante.gov.ro/planul-bugetar-structural-national-pe-termen-mediu-2025-2031.
Nerespectarea căii de ajustare a deficitului bugetar afectează interesul public general ilustrat de posibilele sancțiuni aplicabile prevăzute de Regulamentele europene.
- În conformitate cu articolul 23 al Regulamentului Parlamentului European și al Consiliului nr.1303/2013, Comisia poate prezenta Consiliului o propunere de suspendare parțială sau integral a angajamentelor sau a plăților pentru programele unui stat membru, dacă Consiliul decide ca statul membru în cauză nu a înteprins acțiuni eficace pentru corectarea deficitului său excesiv.
- În conformitate cu articolul 10 al Regulamentului (UE) 241/2021 al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență, Comisia prezintă Consiliului o propunere de suspendare totală sau parțială a angajamentelor sau plăților în cazul în care Consiliul decide, în conformitate cu articolul 126 alineatul (8) sau alineatul (11) din TFUE, că un stat membru nu a luat măsuri efective pentru a-și corecta deficitul excesiv.
