Completul de 5 judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție a confirmat decizia de achitare a procurorului DNA Lucian Onea și a fostului procuror Mircea Negulescu zis Portocală dispusă de completul de 3 judecători al aceleași instanțe.
În esență, magistrații au ajuns la concluzia că martorul acuzării, fostul deputat PSD Vlad Cosma, a fost unul mincinos, iar presupusa fabricare de probe de către cei doi anchetatori împotriva fostului deputat PSD, Sebastian Ghiță, faptă reclamată de Cosma, nu este reală – potrivit motivării consultate de G4media.ro.
Decizia definitivă de achitare a fost luată cu un vot de 3 la 2. Judecătorii ÎCCJ Gheorghe Valentin Chitidean, Oana Burnel și Dan Enescu au formulat opinia majoritară de achitare, cea care produce efecte juridice.
În schimb, judecătorii Alin Nicolescu și Luminița Criștiu-Ninu au formulat opinie minoritară (fără efecte juridice), au ajuns la concluzia ca cei doi procurori s-ar face vinovați de fabricare de probe împotriva lui Sebi Ghiță, însă faptele sunt prescrise. Ce doi magistrați din opinia minoritară au vrut și să îi oblige pe procurorii Onea și Portocală să îi plătească daune morale lui Ghiță în valoare de 100.000 de lei.
Procurorii Onea și Portocală au scăpat de toate dosarele trimise în instanță pentru presupuse abuzuri de către Secția Specială.
Lucian Onea s-a întors deja la DNA Ploiești și urmează să primească drepturile salariale pentru perioada în care a fost suspendat din magistratură.
Mircea Negulescu a scăpat și de celelate dosare în care a fost trimis în judecată. Într-unul a fost achitat, altul a fost restituit la Parchetul general.
În acest din urmă dosar, restituit la parchet și care se referă la presupusa fabricare de probe împotriva fostului premier Victor Ponta, Negulescu a fost arestat preventiv timp de 22 de zile de două judecătoare de la Înalta Curte. El a declarat pentru G4media.ro că va da statul în judecată pentru că a fost ținut nevinovat în arest preventiv.
Portocală a fost exclus disciplinar din magistratură după ce s-a dovedit că folosea un limbaj licențios în anchete și a avut o relație cu unul dintre inculpații pe care îi ancheta. Este vorba de fosta deputată PSD, Andreea Cosma, sora lui Vlad Cosma.
Citește mai jos informațiile pe larg
Care au fost acuzațiile aduse de Secția Specială celor doi procurori
Procuroarea Adina Florea de la Secția Specială i-a acuzat pe procurorii Onea și Portocală că ar fi fabricat probe împotriva fostului deputat PSD Sebastian Ghiță (fugit între timp Serbia) într-un dosar în care l-au acuzat de coruperea alegătorilor din Republica Moldova ca să îl voteze pe Victor Ponta la prezidențialele din 2014.
Este vorba de niște tabele cu nume de alegători din Republica Moldova despre care procurorii SIIJ au susținut că ar fi fost falsificate de Vlad Cosma, la instigarea lui Onea și Negulescu. Tot la instigarea procurorilor DNA Ploiești, Cosma ar fi ”plăsmuit” un denunț din partea unui anonim, Serghei Petruș.
Onea și Negulescu l-ar fi șantajat pe Cosma jr. amenințându-l că îi arestează sora ca să îl determine să colaboreze cu ei.
Mai departe, Vlad Cosma ar fi trimis denunțul închipuit și tabelele fabricate, dar și o probă autentică (o hârtie cu scrisul olograf al lui Ghiță), prin fax și prin poștă de la Chișinău la DNA Ploiești.
Pe înscrisul olograf autentic, Sebi Ghiță își notase o serie de calcule și sume de bani pe care le-ar fi cheltuit pentru voturi în Republica Moldova la alegerile prezidențiale din 2014. În total 350.000 de euro.
Documentul a fost expertizat grafologic prin comparație cu scrisul de mână al lui Ghiță de pe o cerere de ridicare a controlului judiciar și a rezultat că este real.
Cei doi procurori DNA s-au apărat și au arătat că Vlad Cosma s-a decis să ”facă 19-le”, adică să colaboreze cu anchetatorii și să îl ”toarne” pe bunul său prieten, Sebi Ghiță, ca să obțină reducerea la jumătate a pedepsei ce ar fi putut-o primi în dosarul de corupție pe care îl avea împreună cu tatăl său.
Era în 2015, după ce familia Cosma fusese trimisă în judecată pentru corupție și după ce Ponta pierduse alegerile prezidențiale.
În 2016, Cosma jr. a primit 5 ani cu executare, iar tatăl lui, fostul președinte al CJ Prahova, Mircea Cosma, a luat 8 ani de detenție efectivă. Au fost găsiți vinovați în primă instanță pentru o mită de 1 milion de dolari de la patronii unor firme de deszăpezire și asflatare care aveau contracte cu CJ Prahova. În cele din urmă, magistrații au ajuns la concluzia că faptele familiei Cosma s-au prescris ca urmare a deciziilor CCR.
Potrivit lui Onea, Vlad Cosma ar fi pus însă niște condiții, de frica lui Ghiță. Ar fi zis că le spune tot procurorilor doar dacă îi atribuie calitatea de martor cu identitate protejată. Ceea ce s-a și întâmplat, el primind o identitate protejată, Arnăut Vitali. În plus, le-ar fi spus că nu le poate da documentele, ci doar arăta, ca nu cumva să se prindă Ghiță de unde le au (în condițiile în care doar Cosma, Ghiță și încă o a treia persoană ar fi avut cunoștiință de aceste documente).
Pentru că procurorii ar fi insistat să le dea și documentele care reprezentau probe, Vlăduț ar fi spus că găsește el o soluție ca să le parvină. Câteva zile mai târziu, un denunț anonim semnat de un anume Serghei Petruș, însoțit de documentul cu scrisul lui Ghiță și de tabelele cu numele alegătorilor din Republica Moldova au ajuns prin fax, apoi prin poștă, de la Chișinău la DNA Ploiești. Cosma jr. își trimisese un om acolo ca să le expedieze.
Întrebat de procuroarea SIIJ, Adina Florea, de ce atunci când l-a avut în față pe Vlad Cosma nu i-a luat documentele, Lucian Onea a declarat că deputatul PSD nu a vrut să le dea de bunăvoie, de teama lui Ghiță, iar cu forța nu i le-ar fi putut lua, întrucât avea imunitate parlamentară și trebuia să ceară avizul Camerei Deputaților (care respinsese deja o cerere de arestare a lui Cosma), se arată în rechizitoriul SIIJ.
În ce privește tabelele, Onea a negat că i-ar fi cerut lui Cosma să le falsifice și a spus că are probe, mărturii și înscrisuri, care dovedesc că tabelele nu sunt false. Onea a afirmat și că are înregistrări din care rezultă că Vlad Cosma se ruga de el și de Negulescu să îl denunțe pe Ghiță ca să beneficieze de reducerea la jumătate a pedepsei, nicidecum nu l-ar fi constrâns.
Ce argumente a adus Completul de 5 judecători în opinia majoritară de achitare
”Completul de 5 judecători, în majoritate, concluzionează că nesinceritatea declarațiilor date de martorul Cosma Vlad este evidentă atât datorită propriilor contradicții, cât și datorită contrazicerii celor susținute cu aspectele de fapt rezultate din declarațiile celorlalți martori audiați, dar și din elementele de fapt ce reies din probele obiective.
Declarațiile sale afirmă aspecte inexistente ce au condus la trimiterea în judecată a inculpaților, aspecte preluate necritic în rechizitoriu, cu privire la toate faptele imputate inculpaților”, a concluzionat Înalta Curte.
Opinia minoritară, diametral opusă
”Concluzionând, Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul de 5 judecători – în opinie minoritară, reține că situația de fapt pentru care inculpații Onea Lucian Gabriel și Negulescu Mircea au fost trimiși în judecată este dovedită cu probe directe și indirecte care demonstrează dincolo de orice dubiu rezonabil, că ambii inculpați au urmărit și s-au implicat în ticluirea unor denunțuri și probe care să facă posibilă acuzarea lui Ghiță Sebastian Aurelian de coruperea alegătorilor din Republica Moldova în campania prezidențială din anul 2014, în favoarea candidatului Ponta Victor.
În acest sens, au exercitat constrângeri repetate asupra martorului Cosma Vlad, persoană aflată într-o situație de vulnerabilitate, având în vedere că era vizat de mai multe cauze penale, în aceeași situație fiind și familia sa.
Acțiunile celor doi procurori inculpați au fost unele coordonate, circumstanțele faptice obiective indicate mai sus demonstrând că introducerea în planul de plăsmuire a lui Vlad Cosma a fost în atribuția inculpatului Negulescu Mircea, ulterior, după acceptarea scenariului de expediere din Republica Moldova a înscrisurilor de către martorul Cosma Vlad, acesta din urmă fiind coordonat în mod direct și de către Onea Lucian.
După eșuarea primelor scenarii gândite de procurori pentru a se ajunge în final la inculparea și arestarea lui Ghiță Sebastian, ultimul scenariu a fost dus până la capăt, denunțul (memoriul, în al doilea caz) plăsmuit de procurori, și însușit de Vlad Cosma sub două identități fictive, Arnăut Vitalii și Serghei Petruș, împreună cu tabelele cu presupuși alegători moldoveni și cu înscrisul conținând calcule și sume de bani destinate alegătorilor, pe care inculpatul Onea Lucian îl deținea (dar neputând să justifice procedural deținerea acestuia) ajungând să fie folosite la inculparea și propunerea de arestare a lui Ghiță Sebastian”, este concluzia judecătorilor Alin Nicolescu și Luminița Criștiu-Ninu în opnia minoritară (carenu produce afecte juridice).
Ce doi magistrați din opinia minoritară au ajuns însă la concluzia că presupusele fapte abuzive ale procurorilor Onea și Portocală sunt prescrise ca urmare a deciziilor CCR, dar au vrut să îi oblige să îi plătească daune morale lui Ghiță în valoare de 100.000 de lei.
Cine sunt cei doi judecători
Judecătorul Alin Nicolescu a fost acuzat că a intervenit la DGA după o dispută cu un ofiţer al instituţiei, dar Inspecția Judiciară a clasat cazul.
Nicolescu a făcut parte din completul care a decis definitiv anularea condamnării la 7 ani de detenție a omului de afaceri Puiu Popoviciu și rejudecarea dosarului. A fost și în completul care i-a achitat pe securiștii din dosarul disidentului Gheorghe Ursu. Judecătorul Nicolescu a făcut parte și din completul care nu a dorit să țină cont de deciziile CJUE și a dispus încetarea procesului penal pe prescriție în cazul Hidroelectrica privind-o pe Elena Udrea.
Judecătoarea Luminița Criștiu-Ninu a fost președinte interimar al Curții de Apel București în perioada în care titularul postului, judecătoarea Lia Savonea, a fost membru CSM. Soțul judecătoarei Criștiu-Ninu a fost audiat ca martor în dosarul Tel Drum al lui Liviu Dragnea. Judecătoarea Criştiu-Ninu a fost şefa Tribunalului Teleorman şi apare în fotografii oficiale cu fostul şef al CJ Teleorman Liviu Dragnea.
Judecătoarea Luminiţa Criştiu-Ninu şi judecătorul Gheorghe Valentin Chitidean au făcut parte din completul care, la 1 martie 2023, a anulat decizia Curții de Apel Brașov de sesizare a Curții de Justiție a UE (CJUE) privind neaplicarea deciziilor instanţelor naţionale pe prescripție. CA Braşov făcuse sesizarea într-un dosar al fostului președinte al CJ Brașov, Aristotel Căncescu. Completul cu judecătorii Luminiţa Criştiu-Ninu şi Gheorghe Valentin Chitidean a strămutat dosarul lui Căncescu la Curtea de Apel Ploieşti. Ulterior, CA Ploieşti nu a mai menţinut decizia de sesizare a CJUE, iar instanţa europeană a fost nevoită să radieze cauza de pe rol.
Ce spun procurorul DNA Lucian Onea și fostul procuror Mircea Negulescu acum, după ce au fost achitați
Lucian Onea, procuror DNA:
”Eu am spus încă de la momentul declanșării procesului că acuzațiile sunt nedrepte și au la bază niște minciuni susținute de persoane urmărite penal și interesate să scape de răspunderea penală.
Cu toate acestea, deși eram nevinovat, din cauza linșajului mediatic la care am fost supus am fost nevoit să îmi dau demisia din funcția de procuror șef al DNA – Serviciul Teritorial Ploiești, iar ulterior am fost și revocat din funcția de procuror DNA.
După mai bine de 6 ani de zile, Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit, in mod definitiv, că faptele de care am fost acuzat nu au existat în realitate.
Tot în baza unei hotărâri a Înaltei Curți de Casație și Justiție am fost reintegrat la DNA unde îmi desfășor activitatea ca procuror”, a declarat pentru G4media.ro procurorul DNA Lucian Onea.
Mircea Negulescu, fost procuror:
”În februarie 2025 se împlinesc 8 ani de la debutul unui deep-fake judiciar al cărui protagonist am fost cu largul concurs a unor instituții ale Statului român, rămase nereformate, subjugate unor interese de natură economico-financiară și politică, de persoane aflate vremelnic la conducerea acestora.
Raportându-ma la acuzațiile ce mi-au fost aduse, dacă acestea ar fi fost adevărate, în mod natural, legal și normal ar fi trebuit să execut o pedeapsă privativă de libertate de peste 10 ani.
Sistemul judiciar din România se confruntă cu probleme grave de natură sistemică ajungând să fie subordonat unor interese contrare principiului separației puterilor în stat.
Singura redută rămasă la acest moment este Înalta Curte de Casație și Justiție, instanțele de judecată, care cel puțin în cazul meu au dovedit respectarea dispozițiilor art. 124 din Constituția României referitoare la independență, imparțialitate și legalitate.
Revenind la falsul judiciar, este de remarcat că un reprezentant al Ministerului Public, în persoana procurorului Adina Florea, a dispus trimiterea mea în judecată în două dosare penale pentru presupuse infracțiuni contra înfăptuirii justiției de o gravitate deosebită cum ar fi: represiune nedreaptă, inducerea în eroare a organelor judiciare, influențarea declarațiilor, cercetare abuzivă infracțiuni cu privire la care Înalta Curte a constatat că nu există, acesta fiind și motivul achitării definitive în ambele dosare.
Într-o altă cauză, respectiv Ponta-Blair, în care am fost trimis în judecată și arestat pentru 22 de zile Înalta Curte, în cameră preliminară a dispus restituirea cauzei la procuror cu motivarea că nu înțelege acuzațiile.
De remarcat că față de coautorul meu, procuror în funcție la acest moment, s-a dispus clasarea cu motivarea că faptele nu există.
Ceea ce este inexplicabil este perseverența Ministerului Public prin declararea apelurilor în ambele cauze deduse judecății, în raport cu considerentele achitărilor în fond, așa cum este inexplicabil și refuzul de a soluționa într-un termen rezonabil plângerea penală formulată împotriva procurorului Adina Florea.
Cu alte cuvinte Înalta Curte a constatat în mod definitiv, prin considerentele care au stat la baza soluțiilor de achitare, că procurorul Adina Florea a săvârșit, prin modul de instrumentare a cauzelor penale, tocmai infracțiunile reținute în sarcina mea.
Sunt curios dacă doamna procuror va solicita Consiliului Superior al Magistraturii să-i apere reputația și dacă da, am respectoasa rugăminte ca în exercitarea rolului de garant al independenței justiției Consiliul să analizeze motivele soluțiilor de achitare definitive.
Pentru că am fost procuror peste 21 de ani, pentru că în toate cauzele m-am apărat singur, pentru că mi-am dovedit definitiv nevinovăția, pentru că am luptat pentru adevăr având drept scop tragerea la răspundere penală a celor care au devalizat țara și recuperarea prejudiciilor sunt nevoit să dau în judecată Statul Român cu speranța că va fi exercitată o acțiune în regres pentru ca cei vinovați să răspundă în mod direct cel puțin pecuniar”, a declarat fostul procuror Mircea Negulescu pentru G4media.ro.
