Administratora unei firme din comuna ieșeană Grajduri a scăpat de închisoare cât și de povara achitării către ANAF a sumei de 1 milion de euro, sumă ce face obiectul unui dosar de evaziune fiscală. Membră a clanului Stănescu din Grajduri, analfabetă și beneficiară de ajutor social în prezent, femeia a reușit să țepuiască Fiscul ieșean cu peste un milion de euro din tranzacții fictive. Tranzacţiile declarate de Stănescu aveau rolul de a modifica artificial rezultatele financiare ale societăţii, specialistul antifraudă al Parchetului de pe lângă Tribunal stabilind un prejudiciu de peste 1 milion lei, numai din TVA-ul sustras fraudulos de la plată. La acest moment, femeia locuiește într-o casă sărăcăcioasă, construită ilegal, împreună cu familia sa, fiind beneficiară de ajutoare sociale, Fiscul fiind în imposibilitatea de a-i executa vreun bun
Judecătorii Curții de Apel Iași au respins luna aceasta, ca nefondat, apelul declarat de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală prin Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Iași – Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Iași, împotriva sentinţei penale din octombrie 2023, pronunțată de Tribunalul Iași într-un caz de evaziune fiscal de care se făcea vinovată o membră a clanului Stănescu din Grajduri. După prescripţia răspunderii penale, Fiscul s-a agățat de răspunderea civilă rămasă în vigoare, dar instanța i-a anulat orice speranță.
Faptele pornesc din anul 2014, atunci E. Stănescu înființează o firmă cu zero angajați cu sediul social în Grajduri, al cărei obiect de activitate era comerţul cu metale feroase şi neferoase. În calitatea sa de administrator, E. Stănescu a declarat în anul 2015 achiziţii în valoare de 6 milioane lei efectuate de la 6 presupuşi furnizori. Tranzacţiile erau fictive, niciunul dintre cei 6 „furnizori” nedeclarând relaţii comerciale cu firma lui Stănescu. Mai mult, unele firme erau radiate, iar altele aveau un profil de activitate diferit. Tranzacţiile declarate de Stănescu aveau doar rolul de a modifica artificial rezultatele financiare ale societăţii, specialistul antifraudă al Parchetului de pe lângă Tribunal stabilind un prejudiciu de peste 1 milion lei, reprezentând TVA sustras fraudulos de la plată.
A țepuit Fiscul cu 1 milion de euro, dar nu există bunuri de executat
Prin evidențierea în documentele legale ale societății a acestor achiziții fictive, inculpata a urmărit să controleze scriptic valoarea cheltuielilor și a veniturilor, evidențiind cheltuieli nereale de o valoare aproximativ egală cu cea a veniturilor, tocmai ca prin scăderea din venituri a cheltuielilor să obțină un profit impozabil minim și astfel să poată să se sustragă de la plata către bugetul de stat a impozitului pe profil real datorat.
Ancheta procurorilor a început abia în 2019, un an mai târziu Stănescu fiind trimis în judecată pentru evaziune fiscal și condamnată la o pedeapsă de 3 ani și 4 luni de închisoare pentru infracțiunea de evaziune fiscală, precum și plata către ANAF a sumei de 1.050.943,44 lei reprezentând debitul principal, la care se adaugă dobânda legală şi penalităţile de întârziere, începând de la data scadenţei obligaţiilor de plată şi până la achitarea integrală a debitului principal.
La sfârşitul lunii mai a anului 2022, o decizie a CCR a înjumătăţit termenele de prescripţie a răspunderii penale. Ca urmare, Stănescu nu a putut fi condamnată. Singurul lucru pe care l-a mai putut face Fiscul a fost să încerce recuperarea prejudiciului, prescripţia răspunderii penale neaplicându-se şi asupra pretenţiilor civile. Instanţa nu a identificat însă niciun fel de bunuri aparţinând lui Stănescu şi care ar putea fi executate silit pentru recuperarea banilor, femeia fiind în prezent beneficiaă de ajutor social. Contestaţia declarată de Fisc a intrat pe rolul Curţii de Apel, aceasta fiind analizată pe 2 decembrie 2024.
Stănescu mai deșteaptă ca statul – a șters orice urmă
Prin actul de sesizare a instanței s-au reținut în sarcina inculpatei că, pe parcursul anului 2015, în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligațiilor fiscale, a depus la organele fiscale competente declarațiile informative privind livrările/prestările şi achizițiile efectuate pe teritoriul național D 394 cu nr. de înregistrare 319669, 375946, 398871, 411593, 423583 și 429135, aferente lunilor 12.2014, 03.2015, 06.2015, 07.2015, 09.2015 și 08.2015, în care a evidențiat achiziții nereale de la doi furnizorii aparenți , în valoare totală de 6.079.177 lei, din care 5.021.830 lei-baza impozabilă și TVA aferent acestora în valoare de 1.057.347 lei. Nu au fost identificate facturile fiscale întocmite pentru operațiunile de achiziție de mărfuri enumerate mai sus și nici documentele prin care s-ar fi făcut plata acestora. Inculpata a declarat că nu mai deține niciun act contabil al societății comerciale, deoarece, în urmă cu mai mulți ani, niște persoane au intrat în casa ei și au furat tot ce au găsit, inclusiv actele contabile.
În cursul urmăririi penale, prin adresa nr.114186/14.07.2021, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, prin Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Iași a precizat că se constituie parte civilă în procesul penal împotriva inculpatei, cu suma de 2.495.913 lei, din care 1.497.548 lei – T.V.A. şi 998.365 lei impozit pe profit.
Nu are nici după ce bea apă și locuiește într-o casă construită ilegal
În fața instanței de fond, la termenul de judecată din septembrie 2022, inculpata a arătat că recunoaște săvârșirea faptelor de care este acuzată și că dorește să se prevaleze de procedura privind recunoașterea învinuirii. La același termen de judecată inculpata a mai declarat că dorește să fie judecată în baza probelor administrate în cursul urmăririi penale, pe care și le însușește, precum și faptul că regretă fapta săvârșită și că dorește să achite prejudiciul cauzat și este de acord să presteze muncă în folosul comunității.
Din ancheta socială efectuată la Primăria comunei Grajduri și înaintată instanței cu adresa nr. 2029/VII/25.11.2022 a rezultat că inculpata locuiește cu soțul și cei patru copii într-o casă nefinalizată, construită ilegal, formată din două camere locuibile, neracordată la energie electrică, apă de la o fântână a satului. În ceea ce privește starea materială a familiei, ancheta socială a menționat că nici inculpata, nici soțul acesteia nu dispun de surse de venit, cu excepția beneficiilor sociale. Referitor la starea de sănătate a membrilor familiei inculpatei, ancheta socială a arătat că soțul acesteia suferă de diferite afecțiuni, conform actelor medicale, concluzia fiind aceea că familia Stănescu locuiește și trăiește în condiții precare, având o stare financiară dificilă, fiind beneficiară de venit minim garantat.
