Un personaj extrem de controversat a fost propus pentru funcția de Secretar de Stat în cadrul Ministerului Investițiilor și Fondurilor Europene.
“Este o misiune importantă, pe care o accept cu responsabilitate și hotărâre. Voi folosi expertiza mea în parteneriate public-privat pentru a asigura că fiecare cent din fondurile europene va fi investit corect, transparent și exclusiv în favoarea cetățenilor. Voi face tot ce-mi stă în putință să opresc orice încercare de deturnare a fondurilor pentru interese personale, nu voi tolera nicio abatere de la aceste principii și voi urmări ca dezvoltarea României să fie prioritatea comună. Vă mulțumesc pentru susținere și vă promit că voi lucra neobosit și exclusiv pentru binele țării!”, este promisiunea făcută de Constantin Pâslaru, ieșenul căruia i s-a încredințat acest rol în angrenajul fondurilor europene.
La o primă vedere, s-ar părea că Iașul nu ar avea decât de câștigat de pe urma prezenței lui Pâslaru în acest minister, dar să vedem cine este personajul.
Infractor de cursă lungă
Constantin Pâslaru, fost președinte al filialei din Iași a Partidului Ecologist Român, ar fi fost prins cu un pașaport falsificat în anul 2003. În pasaportul respectiv, poza lui Constantin Pâslaru apărea în dreptul datelor unui vecin de-al sau, care sufera de Sindrom Down. Pâslaru ar fi obținut documentul falsificat prin intermediul rețelei „Corcodel”, prin care mulți interlopi din Moldova și-au făcut pașapoarte false în acel an, din cauza faptului că avea interdicție în occident.
“În anii ’90, Pâslaru a început cu furturi mărunte, era hoţ de buzunare. Era înhăitat cu mai multe poame bune din Podu Iloaei, acolo se ştie cu ce se ocupa. A făcut închisoare în Belgia pentru hoţii, a venit în România, apoi iar a plecat şi a început cu infracţiuni grave: făcea proxenetism, trafic de droguri, a participat la un jaf armat, clonare de carduri şi l-au arestat din nou. A făcut închisoare în Spania”, susțin apropiați de-ai lui Pâslaru.
Manipulator politic
Ajuns în sudul Spaniei la sfârșitul anilor 90, plecând din Belgia, Pâslaru a fost acuzat de trei românce că au fost sechestrate, că le-a confiscat actele și că au fost puse să se prostitueze. Două victime apar în proces în cadrul programului de protecție a martorilor oferit de statul spaniol, iar o a treia victimă este cea care a reușit să fugă din apartamentul în care era închisă și a depus plângere la Poliție. Cele trei femei spuneau că Pâslaru purta numele „Mara”, identificându-l după fizionomie.
Constantin Pâslaru a fost condamnat, fiind eliberat condiționat în anul 2011, atunci când s-a întors în Iași, unde și-a construit o imagine falsă, încercând să parvină în marea politică. După o meteorică funcție de președinte al PER Iași, Pâslaru apare în rolul de lider al protestatarilor de la Pungești , acolo unde ar fi falsificat niște semnături pentru a obține niște foloase necuvenite. După Pungești, îl regăsim pe Pâslaru printre fondatorii filialei UNPR de la Bârlad, oraș în care s-a stabilit, având o nouă iubită. În urma fuziunii cu PMP, Pâslaru a sperat că va obține un loc eligibil pe lista acestui partid la alegerile parlamentare din decembrie 2016, lucru care nu sa întâmplat. După 8 ani de mânării într-un mare anonimat, Pâslaru dă lovitura în cursul acestui an, reușind să parvină în marea politică. Cu un astfel de trecut, nu este de mirare mottoul care îl definește – “Nu contează de unde vin, contează încotro mă îndrept !”.
