S-a lăsat cu revoltă în Senatul României, după ce Ilie Bolojan, președintele Camerei Superioare a Parlamentului, a anunțat că vrea să desființeze în jur de 180 de posturi bugetate.
Scandalizați, în jur de o sută de angajați s-au adunat în fața biroului acestuia și i-au cerut socoteală.
Printre huiduieli, Bolojan le-a explicat că vrea ca personalul să fie unul profesionist. Șeful Senatului intenționează să introducă pontajul și cere prelungirea programului de lucru.
„Plecați la Oradea, că vă dă lumea în judecată!”
Așa au primit unii dintre angajații Senatului anunțul lui Ilie Bolojan.
Bolojan: Sinecurile politice se vor încheia. Îmi pare rău. Asta e situația.
– Daa, sunt foarte multe.
Bolojan: Am discutat cu sindicatele.
-Nu! Nu ați discutat cu nimeni.
Bolojan: Accept orice discuție. Dar dacă credeți că schimbați ceva în felul acesta, nu se va întâmpla.
Ilie Bolojan, președintele Senatului: ”Cei care sunt profesioniști nu au de ce să se teamă. Dar cei care au venit fără concurs și nu își justifică existența, vi se pare normal să fie plătiți? Directorul respectiv care organizează concursuri va fi în situația în care poate să dea șefii de servicii și tot aparatul informal de-a lungul anilor, vor avea două posibilități: să-i mențină pe ăia corecți și își vor face treaba sau vor fi situația în care își vor bate joc de oameni și asta se va vedea.”
Daniela Miuța, șef serviciu: ”Nu am fost consultați asupra deciziei de schimbare de organigramă. Eu lucrez la direcția general-economică. Acolo este deficit de personal. Eu am venit prin concurs și nu mi se pare normal, mi se pare abuz în serviciu dacă mi se va cere să dau din nou concurs.”
În fruntea opozanților a fost Cristina Tărteață, consilier parlamentar. Aceasta este membră PSD și a avut mai multe funcții în instituții controlate de partid: a fost membru în Consiliul de administrație de la ROMATSA și secretar de stat în Ministerul Transporturilor.
Potrivit declarației de avere din 2019, Cristina Tărteață are o mașină Lexus, două apartamente în București, ceasuri și bijuterii în valoare de 25.000 de euro. Tot în 2019 a declarat venituri de aproape 200.000 de lei. Are un master în managementul informațiilor de securitate națională la Academia Națională de Informații.
În CV-ul din 2021, spunea că are abilități în realizarea de „slide-uri în PowerPoint”.
Ilie Bolojan a susținut că prin măsurile pe care le-a propus vrea să elimine sinecurile și să reducă risipa.
Memorandumul prevede desființarea a 178 de posturi din instituție, adică peste 20 la sută din cele 796 existente – de la grupuri parlamentare, comisii de specialitate și direcții ale instituției.
Iar în departamentele în care se vor face restructurări, angajații trebuie să dea concurs pentru posturile rămase. Președintele Senatului ar dori și ca demnitarii să își aleagă angajații, însă aceștia trebuie să plece cu ei la finalul mandatului. Pentru a face economii, se ia în calcul inclusiv reducerea flotei de mașini și a cotei de combustibil cu 20%.
Tot Ilie Bolojan și-ar dori ca programul de lucru să fie prelungit, dar și ca angajații să fie pontați atunci când ajung la muncă. Angajații Senatului se opun măsurilor și amenință cu procese, pe motiv că unii dintre ei au dat deja concurs.
Toate inițiativele anunțate trebuie să fie votate în plenul Senatului înainte să fie puse în aplicare.
Ilie Bolojan a menționat că va prelungi programul de lucru în Senat. Dacă până acum senatorii lucrau 2 zile – lunea în plen, iar marțea în comisii, acum vrea ca și ziua de miercuri să fie un plen, iar joi să se facă dezbateri publice. Spune președintele Senatului că altfel se vor obține legi de o calitate mai bună.
Până la finalul lunii martie își propune Ilie Bolojan ca planul de reducere a cheltuielilor să și fie pus în aplicare.
Pe de altă parte, și la Camera Deputaților se pregătește un pachet de măsuri similare. Ciprian Șerban, președintele Camerei inferioare, spune că ia în calcul ca cel puțin 200 de angajați de acolo să fie dați afară, din cei aproape 1500. Se discută și eliminarea unor sporuri ale angajaților. Dar la fel ca la Senat ar putea să fie făcute economii cu utilizarea de combustibil, dar și cu energia electrică. Asta pentru că în acest moment luminile în săli și pe hol se aprind la ora 5 dimineața, și se ia în calcul ca acest lucru să se facă două ore mai târziu. Și aici ar trebui ca cel puțin o parte din măsuri să treacă printr-un vot în plenul Camerei Deputaților.
