Furtul coifului dacic din minusculul muzeu olandez ține capul de afiș al știrilor, stârnind controverse dintre cele mai înverșunate.
Pe scurt, pe 25 ianuarie, în chiar ultima zi a expoziției din care făceau parte, celebrul Coif de Aur de la Coțofenești și alte trei brățări dacice de la Sarmizegetusa au fost furate din muzeul Drents aflat în mica localitate Assen din Olanda, cu o populație de circa 66.000 de locuitori. Muzeul nu avea paznici, hoții eliminând un perete al clădirii prin folosirea de explozibil, pătrunzând astfel nestingheriți în sala cu exponate. Jefuitorii au dispărut cu prada în circa 3 minute. Zona relativ nelocuită în care se află muzeul, dar și ora, 3.45 A.M., le-au ușurat părăsirea locului faptei, fără a fi văzuți de martori, cu excepția unor camere de supraveghere care însă nu pot releva informații vizuale în măsură să ducă la identificarea lor.
În contextul absenței unor măsuri de siguranță sporite în cazul muzeului olandez, putem face o scurtă paralelă cu aducerea primăvara trecută, la Iași, a celebrului tablou Ecce Homo aparținând renumitului pictor renascentist Tițian. Multă lume a ironizat prezența jandarmilor înarmați în preajma tabloului, considerând o astfel de pază mult prea ostentativă și deranjantă pentru estetica manifestării. Însă paza militarizată a fost justificată nu numai prin prisma valorii culturale a obiectului de artă, ci și prin a prețului acestuia, lucrarea lui Tițian fiind evaluată la 2.000.000 de dolari.
Desigur, românii sunt scandalizați de furtul coifului dacic, acesta fiind cu adevărat emblematic pentru parcursul nostru istoric. Importantă nu este cantitatea de aur din care este confecționat (circa 800 de grame), ci simbolistica sa aparte. Datând din anii 400 Î.Hr., face parte din zestrea fundamentală a poporului român. Nu există român care să nu îi fie familiară imaginea acestui artefact, el figurând pe coperțile manualelor de istorie sau timbrele poștale emise de-a lungul timpului.
Efectul psihologic al acestui jaf este major pentru starea de spirit a românilor. Într-o țară în care fiecare cetățean are sentimentul că este furat din toate părțile, a-i fi subtilizată o valoare națională reprezintă un motiv real de nemulțumire și revoltă.
Evident, pe acest fond puternic emoțional, teoriile conspirației înfloresc, unele mergând spre zona politică, susținând că un astfel de eveniment va crește susținerea față de suveraniști. La fel și cererile imperative de pedepsire exemplară a celor percepuți ca vinovați de acest dezastru, de la Raluca Turcan, fostul ministru al Culturii în mandatul căruia a fost inițiată expoziția de la Assen, până la actualul director al Muzeului Național de Istorie a României, Ernest Oberlander, instituție care deținea coiful dacic.
Sunt multe întrebări la care se caută răspuns.
De ce au fost înstrăinate obiecte de o asemenea valoare la un muzeu mic dintr-o localitate obscură din Olanda?
De ce au permis autoritățile române organizarea unei expoziții atât de importante pentru identitatea națională fără ca muzeul respectiv să aibă condiții de siguranță de top?
Cum de s-a dat spargerea în noaptea de 24 spre 25 ianuarie, când în țară tocmai se aniversa Unirea Principatelor Române? Expoziția fusese deschisă încă din vara anului trecut. Un moment istoric special ales?
Pe de altă parte, Muzeul Drents din Assen nu e chiar o fundătură culturală. Este recunoscut pentru specializarea sa pe zona arheologică, organizând numeroase expoziții de profil. Înființat în 1854, a înregistrat 179.345 de vizitatori în anul 2023. Spre comparație, Muzeul Național de Istorie a României, cel care a furnizat coiful dacic, a avut numai 86.835 de vizitatori în 2023. Așa că, cel puțin din această perspectivă, expunerea la Assen a unor obiecte reprezentative pentru istoria României pare justificată.
În ceea ce privește dimensiunea politică ce poate fi exploatată, semnale apar deja. Se cunosc raportările la istorie făcute de forțe politice suveraniste, precum AUR. În campania electorală de anul trecut, George Simion apărea nonșalant pe postere alături de imaginile lui Mihai Viteazul și Ștefan cel Mare.
Candidatul prezidențial Călin Georgescu a și făcut o declarație cu trimitere la valorile naționale, declarând duminică, imediat după jaf: „Aici nu este un simplu furt! Există un mesaj în spatele acestui act penal! Din miile de piese expuse în acel muzeu, doar acestea au fost furate, astfel putem înțelege mesajul din spatele gestului: vă vom fura identitatea oricând vom dori, pentru că nu știți să vă apărați valorile! Acesta a fost adevăratul furt, cel al identității, din nou!”
E posibil ca acest val emoțional declanșat de furtul tezaurului dacic să ridice cota politicienilor suveraniști, în speță lui Călin Georgescu, candidatul care părea că nu va rezista ca favorit până la alegerile din luna mai?
Răspunsurile la toate aceste întrebări vor fi date sperăm cât de curând, în funcție de abilitatea poliției olandeze și a Interpolului de a prinde autorii jafului care a stupefiat o întreagă națiune.
