După spectaculosul jaf dintr-un muzeu din Țările de Jos, în care un coif de aur de o valoare inestimabilă a fost furat, anchetatorii din Olanda și România analizează toate pistele. Una dintre ipotezele luate în calcul este implicarea unor infractori străini, iar printre suspecți se numără și membri ai clanului Remmo, cea mai temută organizație criminală din Germania.
Clanul Remmo, o grupare de origine libanezo-kurdă, este cunoscut pentru infracțiuni de amploare, inclusiv furturi spectaculoase de artă. Autoritățile germane i-au avut în vizor de-a lungul anilor pentru atacuri îndrăznețe asupra unor muzee și colecții de valori.
Unul dintre cele mai mari jafuri atribuite acestui clan a avut loc în 2017, când membrii grupării au furat din Muzeul Bode, din Berlin, o monedă de aur de 100 de kilograme, evaluată la peste 3 milioane de euro. Poliția suspectează că moneda a fost topită și vândută pe piața neagră.
Clanul Remmo și-a început activitatea infracțională încă din anii ’90, odată cu uciderea unui proprietar de restaurant din Berlin. De atunci, gruparea s-a extins și a devenit una dintre cele mai puternice rețele criminale din Germania, controlând o mare parte din comerțul cu droguri și prostituția din Berlin, conform bzi.
Autoritățile olandeze și române nu exclud posibilitatea ca în spatele jafului recent să fie implicată o rețea internațională bine organizată, iar clanul Remmo este pe lista principalilor suspecți. Modul de operare al hoților sugerează o acțiune meticulos planificată, similară cu loviturile date anterior de această grupare în Germania.
În plus, anchetatorii suspectează că jaful a avut un obiectiv clar: coiful de aur, o piesă de colecție rară. Acest aspect indică faptul că hoții nu au fost simpli oportuniști, ci persoane care știau exact ce caută și cum să opereze rapid și eficient.
O rețea de crimă organizată care sfidează legea
Clanul Remmo este doar una dintre multiplele grupări criminale care acționează în Germania, alături de al-Zein, Abou Chaker și Miri. Aceste organizații își împart teritoriile din Berlin și își protejează afacerile ilegale prin intimidare și violență.
Membrii acestor clanuri trăiesc un stil de viață extravagant, afișându-și bogăția în ciuda faptului că, oficial, mulți dintre ei sunt șomeri și beneficiază de ajutoare sociale. În același timp, reușesc să scape de justiție, deoarece martorii își retrag frecvent declarațiile, temându-se de represalii.
În acest moment, poliția olandeză și cea română colaborează pentru a identifica făptașii. Deși încă nu există dovezi clare care să lege clanul Remmo de jaful din muzeul olandez, anchetatorii analizează toate detaliile și nu exclud această ipoteză.
Dacă se confirmă implicarea acestui clan, ar fi un nou exemplu al modului în care grupările de crimă organizată din Europa reușesc să lovească muzee și colecții de artă, punând în pericol patrimoniul cultural și istoric al lumii.
