Părintele Arsenie Boca explică de ce unii copii sunt obraznici şi încăpăţânaţi.
Conform afirmațiilor părintelui, copiii neascultători se nasc din părinți care nu au respectat posturile, zilele de duminică și sărbătorile de peste an. Nerespectarea înseamnă că au căzut în păcat și nu și-au înfrânat poftele trupești. Pentru că ei s-au încăpățânat și copiii lor vor avea un asemenea obicei.
Tot părintele Arsenie spunea că mamele care nu au fost curate deplin în timpul sarcinii vor naște bebeluși plini de bube.
De asemenea, tații care consumă alcool și care au fost în stare de ebrietate în timpul procreării vor avea copii slabi și la minte, și la trup.
Arsenie Boca, născut pe 29 septembrie 1910, părinte ieromonah, teolog și artist plastic (muralist) român, a fost stareț la Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbata de Sus și apoi la Mănăstirea Prislop, unde datorită personalității sale veneau mii și mii de credincioși, fapt pentru care a fost hărțuit de Securitate.
Părintele a fost unul din martirii prigoanei comuniste, închis la Securitatea din Brașov, dus la Canal, închis la Jilava, București, Timișoara și la Oradea. De asemenea, a pictat și biserica din Drăgănescu.
Părintele Arsenie Boca a îndemnat credincioșii de-a lungul timpului să continue să se roage la el și la mormântul său de la Prislop chiar și când nu va mai fi pe această lume, promițându-le că îi va veghea și îi va ajuta în continuare.
Nu există credincios care să nu fi auzit vorbindu-se despre minunile pe care le face părintele Arsenie Boca, decedat în noiembrie 1989. Numeroși preoți povestesc despre părintele Arsenie care mărturisea că “după ce o să piară asta” – și își arăta cortul de piele – , “voi ajuta pe mai mulți”. Mormântul părintelui Arsenie, de la mănăstirea Prislop, constituie azi unul din importantele locuri de pelerinaj din țară, în ultimii ani numărul de pelerini veniți pe 28 noiembrie (ziua în care monahul a decedat) fiind de 30.000 – 40.000 de oameni.
Potrivit credincioșilor de pretutindeni, Arsenie Boca continuă să facă minuni chiar și după moarte. O bătrână bolnavă ce se putea deplasa doar în baston a povestit că a reușit să urce la mormântul părintelui, fără să observe că nu a avut nevoie de sprijin. Când a plecat de acolo, bătrâna se putea deplasa ușor, ca și când boala îi dispăruse ca prin minune. Mai mult, cei veniți la mormânt povestesc cum resimt o bucurie enormă odată ajunși la mormânt, ca și când părintele ar fi acolo să le asculte rugăciunile. Unii sunt atât de copleșiți de emoție încât leșină.
(Sursa: stirile.rol.ro)