O serie de crime care au avut loc la graniţa dintre Coreea de Nord şi China, a adus la situaţia în care rezidenţi chinezi din această zonă să-şi abandoneze locuinţele şi a pus la încercare abilitatea Beijingului de a păzi frontiera de 1.400 de kilometri pe care o împarte cu ţara vecină, cunoscută pentru ermetismul ei.
Actele de violență din ce în ce mai frecvente din zonă reflectă disperarea în creștere din rândul soldaților coreeni, inclusiv gărzile de frontieră, de când liderul suprem Kim Jong-un a preluat puterea în urmă cu trei ani. Aceștia intră din ce în ce mai des pe teritoriul Chinei în căutarea hranei și pentru a fura bani.
„Mita era cea mai importantă sursă de venituri pentru acești oameni pentru a supraviețui, dar după venirea la putere a lui Kim Jong-un și înăsprirea controalelor, a devenit aproape imposibil să mai primească mită”, a declarat, pentru Bloomberg, Kang Dong Wan, profesor de relații internaționale la Universitatea Busan’s Dong-a din Coreea de Sud.
Uciderea a patru rezidenți dintr-un sat de la graniță, luna trecută, a atras reacția Chinei, care a reacționat față de Coreea de Nord, riscând să perturbeze și mai mult relațiile tensionate dintre cele două țări. În 2013, Kim a sfidat China și a testat o rachetă nucleară, în ciuda împotrivirii Beijingului, iar în același an dictatorul a comandat uciderea unchiului său, pentru promovarea legăturilor comerciale cu China.
În incidentul din decembrie, un soldat coreean a împușcat patru locuitori din Nanping, aceştia adăugându-se la cei peste 20 de săteni omorâți de grănicerii nord-coreeni în ultimii ani. Într-un atac asemănător din septembrie, un nord-coreean a omorât trei membri ai aceleiași familii, pentru a fura 500 de yuani (81 de dolari). De teamă, unii dintre rezidenți își părăsesc locuințele, a declarat un oficial local, sub anonimat.
În lunile de iarnă, râul Tumen, care trece pe lângă Nanpin îngheață, ceea ce le permite nord-coreenilor să-l traverseze cu ușurință, în consecință mulți soldați intră în sat în căutare de hrană. Atacul din decembrie a urmat unui incident asemănător din septembrie, în care trei membri ai aceleiași familii și-au pierdut viața.
„Gardurile de sârmă care separă China de Coreea de Nord sunt ca și inexistente, iar în unele zone apa râului este atât de mică încât, dacă gheața s-ar sparge, nu s-ar uda decât până la genunchi”, a mai spus Kand.
Coreea de Nord se confruntă cu o lipsă cronică a hranei, peste 1,1 milioane de oameni pierzându-și viața din cauza foametei din anii ’90, potrivit estimărilor sud-coreene. Elitele politice și cele militare sunt bine aprovizionate cu alimente, însă sunt zone în țară unde locuitorii mor și în prezent de foame, a declarat Kwon Tae Jin, care studiază situația foametei din Coreea de Nord, la Institutul GS&J Institute din Seul.
„Unităţile militare cu mai puțină influență din zonele de frontieră primesc din ce în ce mai puțină mâncare, iar situația se va înrăutăți. Estimăm că în jur de 2 milioane de nord-coreeni sunt în continuare în situația de a se hrăni necorespunzător, chiar dacă zilele în care se înfometau până la moarte au trecut”, a spus Kwon.
În jur de 70% dintre nord-coreeni încă se luptă să facă rost de hrană, dar se estimează că numărul acestora va scădea la 40%, până în 2024. Dar acest lucru nu se va întâmpla pentru că nivelul de trai al nord-coreenilor va crește, ci pentru că se așteaptă o scădere drastică a populației. Potrivit statisticilor, Coreea de Nord este a doua cea mai instabilă țară din Asia, după Afganistan, în ceea ce privește aprovizionarea cu alimente.
„Relaţiile dintre China și Coreea de Nord au fost anormale în 2014 și nu se așteaptă o îmbunătățire nici în acest an”, a declarat Yan Xuetong, director al Institutului pentru Studii Internaționale de la Universitatea din Tsinghua, principalul obstacol în îmbunătățirea relațiilor fiind programul nuclear al Phenianului.
(Sursa: independent.md)
