Numai de la începutul acestui an, Institutul Naţional pentru Fizica Pământului a înregistrat 28 de cutremure cu o magnitudine de peste două grade pe scara Richter. Afectează acest tip de seisme structura clădirilor în care locuim?
De-a lungul timpului, România a fost zguduită de numeroase cutremure, de mai mică sau mai mare magnitudine, cu efecte mai limitate sau mai extinse ca întindere. Zona Vrancea este responsabilă de peste 90% din totalul cutremurelor produse în România, eliberând peste 95% din energia seismică. Multe dintre aceste cutremure nu se simt, însă nu poţi să nu te întrebi dacă au vre-un efect asupra blocului sau casei în care locuieşti.
Pentru a răspunde la această întrebare, Capital a apelat la arhitectul Călin Negoescu, asociat al biroului Westfourth Architecture, care a proiectat unele dintre cele mai înalte clădiri din România, printre care se numără Charles de Gaulle Plaza, turnurile City Gate sau blocurile de locuinţe Asmita Gardens, care au necesitat o atenţie deosebită în ceea ce priveşte rezistenţa la cutremure.
Iată răspunsul său:
„Este imposibil de dat un răspuns general, ştiinţific şi corect, la această întrebare, pentru că totul depinde dacă aceste cutremure minore depăşesc sau nu capacitatea de rezistenţă, în principal la întindere, a materialelor din care este făcută o clădire. Există o diversitate prea mare de materiale, clădirile mai vechi sunt făcute din materiale mai proaste sau dacă nu sunt proaste au îmbătrânit şi caracteristicile lor au scăzut, iar cele noi mai noi sunt din materiale mai bune, depinde cum au fost dimensionate, aşa încăt este imposibil de dat un răspuns. În principiu, ca o părere personală, cutremurele produse după 1977 nu au lăsat urme în nicio clădire din Bucureşti. Cutremurele nu au fost semnificative. Fără îndoială, cutremurele din 1940 şi 1977 a lăsat urme foarte greu de descoperit. Chiar experitezele care au fost făcute, foarte greu au putut să evidenţieze avariile care au slăbit rezistenţa clădirilor. Aceste clădiri au rămas în picioare, unele aparent întregi, altele uşor avariate, care au fost mai mult sau mai puţin consolidate, dar cutremurele mari au slăbit într-o mare măsură rezistenţa clădirilor care existau în acel moment. O expertiză care să se ocupe de o singură clădire pentru a oferi un răspuns serios la această întrebare ar trebui să însemne până la un an de muncă. Este iresponsabil să dai un răspuns care poate să alarmeze sau să liniştească şi să nu fie cazul. Numai activitatea de expertizare mai înaintează, dar fără să dea o imagine 100% exactă în această problemă“.
(Sursa: capital.ro)
