Proaspătul şef de la Protecţia Consumatorilor, Alexandru Hordilă a fost lovit crunt de deprecierea francului elveţian. A împrumutat 130.000 de franci pentru un apartament pe care sunt înregistrate datorii la întreţinere. Tot salariul i se duce la bancă. În plus, este executat silit de Asociaţia de Proprietari, mai întârzie să plătească rata şi o duce de pe-o zi pe alta.
Tăvălugul creditelor i-a lovit necruţător şi pe ieşenii informaţi şi cu slujbe bănoase. Şeful Comisariatului Regional pentru Protecţia Consumatorilor, Alexandru Hordilă, a ajuns să trăiască de pe o zi pe alta, deşi are o leafă de invidiat. Este executat silit de Asociaţia de Proprietari, iar rata lunară la credite se ridică la nivelul salariului de comisar-şef.
Salariul era de două ori şi jumătate cât rata
Asemenea multor români, Alexandru Hordilă s-a băgat în datorii în perioada de boom economic. În 2007, ca şef al Poliţiei Locale câştiga, după cum afirmă, circa 4.500 lei lunar. Soţia, grefieră, primea şi ea un salariu de peste 2.000 lei. „La acea dată, aveam 4.500 lei salariul, iar rata lunară era de 1.800 lei. Era o situaţie convenabilă, aşa că am împrumutat 130.000 franci elveţieni. Acum câştig puţin peste 3.000 lei, iar rata este cât salariul”, se plânge Hordilă.
A ales creditul în franci la recomandarea băncii. „Era monedă stabilă şi te împrumutai mai uşor, valoarea creditului era mai mare. Atunci ne-am bucurat, pentru că îţi cumperi o casă, îţi cumperi o maşină… Acum e greu”, spune noul şef de la Protecţia Consumatorilor.
Hordilă nu prea mai are motive să privească viitorul cu optimism
Executat silit la întreţinere
Creditul contractat la Volksbank i-a creat numai probleme lui Hordilă. În 2007 şi-a cumpărat un apartament într-un bloc din CUG. Imediat după aceea, a intrat în conflict cu Asociaţia de Proprietari. Pentru o datorie de 15.000 lei, Alexandru Hordilă a fost dat în judecată. Reprezentanţii Asociaţiei spun că au câştigat procesul şi că fostul şef al Poliţiei Locale şi actualul şef de la Protecţia Consumatorilor este executat silit.
Varianta lui Alexandru Hordilă este, însă, alta. „Da, am poprire pe salariu, dar am câştigat procesul. Cei 15.000 lei erau datoria cu tot cu penalităţi, ori penalităţile erau mai mari decât debitul. Am reuşit să scap de penalităţi, vreo 9.000 lei, şi să achit doar datoria. Într-o lună sau două se termină”, spune Hordilă.
Datorează încă 20.000 lei
În 2007, când a cumpărat Hordilă apartamentul, fostul proprietar avea datorii la Asociaţie de circa 5.000 lei. Şeful de la Protecţia Consumatorilor a refuzat iniţial să le recunoască şi să le plătească, apoi a intrat în conflict cu Asociaţia de Proprietari şi nu a mai plătit nimic. „Nici nu am avut de unde să plătesc, pentru că mă sufocă ratele la bancă, cele de la creditul în franci. Acum mai am un proces, tot cu Asociaţia de Proprietari, pentru că au rămas de plată alţi 20.000 lei. Eu am cerut în instanţă radierea penalităţilor şi de această dată”, susţine Alexandru Hordilă.
În total, Asociaţia de Proprietari i-a calculat lui Hordilă datorii şi penalităţi totale de 35.000 lei, dar şeful de la Protecţia Consumatorilor recunoaşte mai puţin de jumătate din sumă. De plătit, nu are cum să plătească şi urmează ca după cel de-al doilea proces să intre din nou în procedură de executare silită.
Șeful OPC e dat în judecată de asociația blocului 1004 din CUG
Din ce trăieşte şeful?
Intrat în executare silită la sfârşitul anului trecut, Alexandru Hordilă are poprire pe conturi. Aşadar, îşi poate ridica doar două treimi din salariu, ceea ce înseamnă aproximativ 2.000 lei. În acelaşi timp, valoarea ratei bancare lunare este de 3.000 lei. „Lovitura a fost atunci când s-au redus salariile. De la 4.500 lei eu am ajuns la 3.000. Soţia a coborât sub 2.000 lei. Nu avem ce face, trebuie să ne descurcăm. Nici cu rata la bancă nu sunt la zi. Mai întârzii, se întâmplă să nu o pot achita integral şi atunci plătesc în tranşe”, spune el.
Trebuie menţionat că Alexandru Hordilă a fost schimbat din funcţia de şef al Poliţiei Locale după furtul busturilor din Copou, iar salariul de angajat la Primărie, unde a ajuns ulterior demiterii, era mai mic decât cel primit ca şef. Numirea ca şef la Protecţia Consumatorilor, pe o leafă similară celei de şef al Poliţiei Locale, este ca o gură de oxigen pentru familia datornică.
Prăbuşirea francului elveţian nu mai permte debitorilor să pună ban pe ban
Verifică Volksbank
Ca şef regional al Comisariatului pentru Protecţia Consumatorilor, Alexandru Hordilă supervizează controalele inspectorilor din toată Moldova. Aceste controale vizează în mod direct şi persoanele juridice cu care Hordilă se află în conflict: asociaţiile de proprietari şi sistemul bancar. Numit în funcţie la sfârşitul lunii decembrie, comisarul-şef a contorizat deja reclamaţiile făcute anul trecut de ieşenii care au contractat credite în franci elveţieni. „Au fost 26 de reclamaţii, dar nu au vizat cursul valutar, ci clauze abuzive sau calcului dobânzilor. Au fost şi împotriva Volksbank, dar nu numai”, explică el.
Citește și De ce NU POATE FI EXECUTAT Relu Fenechiu. Soția cere partajul: „Casa e a mea”
Prăbuşirea francului, în două etape
În 2007, când au fost contractate cele mai multe credite în franci elveţieni, băncile ofereau un curs valutar de 2,1 lei pentru un franc. Stabilitatea monedei elveţiene era dată şi de faptul că Banca Naţională a Elveţiei plafona cursul valutar la 1,2 euro pentru un franc.
O primă depreciere a avut loc în urmă cu câţiva ani, pentru ca, acum câteva zile, Banca Elveţiei să anunţe că renunţă la plafon, ceea ce a dus la fluctuaţii majore. Aşa s-a ajuns ca francul să „sară” brusc chiar şi la 6,5 lei. Schimbările de curs valutar în cazul francului au fost resimţite puternic, pentru că s-au făcut într-o perioadă scurtă de timp. Spre exemplu, tot în 2007, moneda euro costa 3,3 lei, iar dolarul american – 2,5 lei. În 2015, euro a ajuns la 4,5 lei iar dolarul la 3,9 lei. Creşterea monedei europene şi a celei americane în raport cu leul a avut loc treptat, şi nu a produs şocuri pe piaţă.
