Este considerat unul dintre cele mai fascinante locuri de pe planetă.
Gheața turcoaz, care se așterne cât vezi cu ochii, un fenomenul legat de reflexia razelor de soare, un loc pe planetă, efecte ireale…Doar câteva ingrediente ale unui loc considerat, de-a lungul timpului, şi frumos, dar şi misterios.
Se adună şamanii
Lacul Baikal, supranumit „Perla Siberiei“, reprezintă 20% din rezerva de apă potabilă a planetei. Are 23 de mii de km cubi de apă şi este şi cel mai adânc lac din lume, 1637 de metri. Dar nu aceste caracteristici au făcut din el unul dintre fascinante locuri de pe planetă.
Este recunoscut ca fiind locul unde se adună șamanii și al legendelor care circulă pe seama sa. Insula Olhon, cea mai mare de pe Baikal, îi atrage ca un magnet pe turişti, cu toate că nu e uşor să ajungi acolo. De la Irkutsk până pe insulă sunt aproape 400 de kilometri. După vreo 170 de km de astfalt, începe un drum rustic și greu accesibil.
Ce consideră savanţii
Oamenii locului spun că şamanii interzic asfaltarea drumurilor, deoarece există credința că odată asfaltată șoseaua, sufletele şamanilor morţi nu vor mai putea ajunge la malul lacului ca să bea apă.
Legendele celui mai adânc lac din lume se păstrează încă din vremurile lui Ginghis Han, iar oamenii nu se abat de la ele pentru ca „şarpele cel fioros“ să nu se înfurie. Din cauza adâncimii, pe lac pot apărea din senin valuri uriașe care pot distruge bărcile pescarilor. Pe cea mai mare insulă a lacului, Olhon, a fost descoperită o zidărie veche, de piatră, construită fără vreun material adeziv. Ea are o lungime de aproximativ 300 de metri şi separă capul insulei.
Savanţii consideră că este o construcţie veche şi că aparţine culturii kurâkan din sec.V-X., însă aceste date nu sunt confirmate. Se prea poate ca aceasta să fie o construcţie de cult, ridicată în jurul unui loc sacru. În spatele zidului au fost descoperite morminte vechi. O altă ipoteză afirmă că aceste ziduri au slujit la apărarea de duşmani: în partea estică se observă rămăşiţele unui şanţ de apărare şi pietre de 2 m înălţime, care ar fi putut sluji la apărarea împotriva armatelor duşmane. Deocamdată savanţii nu au o explicaţie concretă, misterul încă persistă, aşa cum persistă şi în cazul multor alte lucruri legate de „perla Siberiei”.
Cum ar fi faptul că, chiar şi pentru pescarii experimentaţi, vânturile de pe Baikal rămân un mister. Atunci când ies în „largul mării” (aşa numesc ei Baikalul), nu ştiu niciodată ce-i aşteaptă, furtună sau timp liniştit. Furtuna poate să se işte şi din senin, într-o zi frumoasă cu soare. Şi în acest caz savanţii nu apot explica ce se întâmplă.
Unul din vânturile cele mai puternice de pe Baikal, sarma, este cauzat de lunca râului cu acelaşi nume, Sarma, care se varsă în lac. Rezultă efectul unui tunel aerodinamic, iar vântul care suflă din parta râului se dezlănţuie asupra lacului şi din această cauză pier pescarii. Nu toţi ştiu că în Baikal sunt miraje ca în deşert. Într-o zi însorită călătorul poate vedea un munte, un vas sau un sat, se poate îndrepta către acestea şi realiza că nu există.
Cu opt centimetri
Pe de altă parte, Baikalul a ajuns marți la cel mai scăzut nivel al său din ultimii 60 de ani, din cauza secetei și a drenajului excesiv, potrivit militanților ecologiști, scrie AFP.
‘Nivelul actual este cel mai scăzut din ultimii 60 de ani’, a declarat Iuri Safianov, ministrul resurselor naturale din republica Buriatia, una din cele două regiuni învecinate ale lacului Baikal.
Lacul conține aproximativ 20% din totalul rezervelor de apă dulce ale planetei. În prezent nivelul actual nu depășește decât cu opt centimetri nivelul minim de 456 metri față de nivelul mării, a mai adăugat Safianov, citat de presa locală, potrivit AFP.
Cel mai adânc
Confruntat cu această situație, departamentul ministerului rus pentru situații de urgență din republica Buriatia a anunțat marți că ‘intră în stare de alertă’ pentru a supraveghea aprovizionarea cu apă a comunităților învecinate, care riscă să fie afectate de o penurie de apă.
Organizațiile pentru protejarea mediului acuză industria locală pentru crearea acestei situații, în special societatea hidroelectrică Irkutskenergo, care a abuzat de resursele lacului instalând o hidrocentrală pe râul Angara, singurul râu care izvorăște din Baikal.
Aflat în sudul Siberiei, lacul Baikal este totodată cel mai adânc lac din lume și habitatul a peste 1.700 de specii de plante și animale, dintre care peste două treimi nu se regăsesc nicăieri pe glob. În 1996 a fost declarat sit al Patrimoniului Mondial UNESCO.
Sursa: evz
