Un cunoscut artist din Iaşi a apelat la instanţele de judecată, pentru a obţine un certificat de revoluţionar. Florin „Băse’“ Turcu a dat în judecată Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor (SSPR).
Acesta le cere magistraţilor de la Curtea de Apel Iaşi să constate că este repus în termenul de depunere a dosarului pentru eliberarea unui certificat de revoluţionar.
Plecat în străinătate imediat după Revoluţie
Florin Turcu le-a povestit judecătorilor că, la scurt timp după revoluţie, a plecat în Italia, cu un contract de muncă, el fiind balerin şi coregraf, astfel că nu a făcut demersuri pentru a obţine certificatul de revoluţionar până în anul 2004, când s-a întors în România.
„De pe 29 aprilie 1990, până în anul 2004, am fost plecat în Italia, cu contract de muncă. Pe 9 august 2004 am făcut un memoriu către SSPR, primind un răspuns negativ. Însă, în decembrie 2007, Parchetul Militar de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie mi-a emis o adeverinţă prin care se arată că am participat la Revoluţia din 1989, precum şi că am fost reţinut ilegal la Penitenciarul Jilava în noaptea de 21 spre 22 decembrie“, a precizat artistul.
A protestat alături de Baniciu
Ieşeanul cunoscut şi sub porecla de „Băse’“, după ce l-a imitat pe fostul preşedinte Traian Băsescu într-o melodie, a mai precizat că, pe 21 decembrie 1989, se afla în vizită la o balerină din trupa sa, în Bucureşti, când a auzit la radio şi a văzut la televizor faptul că regimul Ceauşescu era pe cale să cadă. Atunci a decis să meargă în centrul Capitalei, pentru a participa la protestele ce începuseră deja.
„Pe la 13.00, eu şi balerina din trupa mea ne-am întâlnit cu folkistul Mircea Baniciu şi am cântat cu toţii «Deşteaptă-te române!», după care cordonul de securişti s-a deschis şi au intrat TAB-urile peste noi. Am fugit de acolo. La 21.30 eram în faţă la Air France (pe bulevardul Magheru) şi au început să dea cu gaze lacrimogene şi să tragă focuri în aer“, îşi aminteşte Turcu.
„Nu puteam dormi decât pe burtă!“
Artistul a mai menţionat că, odată ajuns în Pasajul Unirii, a fost lovit de un securist cu patul armei în tâmplă. Și-a pierdut cunoştinţa şi s-a trezit după câteva ore într-o dubă, încătuşat de o persoană. Acesta a mai relatat că duba a oprit în curtea Penitenciarului Jilava şi, când a coborât, a fost lovit în zona genitală de către un ofiţer de Miliţie.
Mai mult, Turcu spune că ofiţerul i-a luat certificatul de coregraf, pe care îl avea asupra sa, i-a mai tras câţiva pumni, după care l-a băgat într-o celulă cu alte 77 de persoane, printre care şi un minor de 15 ani.
„A doua zi, pe la ora 14.00, pe holurile Penitenciarului Jilava au apărut revoluţionarii, care ne-au spus că Ceauşescu a fugit şi că suntem liberi. Am plecat spre Hotelul Opera, unde eram cazat. La ora 18.00 au început să tragă. După aceste incidente, o lună şi jumătate nu am mai putut dormi decât pe burtă! Nu puteam să mestec mâncarea din cauza durerilor sau să stau pe un scaun“, a încheiat Florin Turcu.
Ce spun autorităţile
De cealaltă parte, reprezentanţii SSPR le-au cerut judecătorilor să respingă acţiunea formulată de artistul ieşean. Aceştia au precizat că Turcu a formulat tardiv acţiunea, acesta nedepunând acte din 1990, până în 1997, când au încetat să mai funcţioneze comisiile ce se ocupau cu acest aspect.
„Comisia pentru Cinstirea şi Sprijinirea Eroilor ce au Participat la Revoluţia din Decembrie 1989 era cea care ar fi trebuit să propună preşedintelui României acordarea certificatului de revoluţionar. Or, această comisie şi-a încetat activitatea din 1997. Astfel, nu SSPR ar fi trebuit să se ocupe de această problemă“, a menţionat secretarul de stat Adrian Sanda în faţa instanţei de judecată.
Totuşi, Florin Turcu a precizat că, de la plecarea sa la Pescara, nu a ştiut că poate obţine un certificat prin care să-i fie recunoscută participarea la Revoluţie şi că, după revenirea în România, a făcut mai multe demersuri în acest sens, dar fără sorţi de izbândă. Acum urmează ca magistraţii ieşeni să decidă dacă Florin Turcu are dreptate şi dacă mai poate solicita acordarea unui certificat de revoluţionar.
Citește și De ce NU POATE FI EXECUTAT Relu Fenechiu. Soția cere partajul: „Casa e a mea”
Drepturile revoluţionarilor
Potrivit Legii nr.341/2004, revoluţionarii au dreptul la o indemnizaţie lunară reparatorie astfel:
– Ca urmaş de erou martir are dreptul la o sumă de:
– 2.020 de lei – soţul supravieţuitor al celui decedat, dacă nu s-a recăsătorit (1,10);
– 918 lei – fiecare dintre părinţii celui decedat (0,50);
– 2.020 de lei – fiecare dintre copiii celui decedat, până la majorat sau până la terminarea studiilor, fără a depăşi vârsta de 26 de ani, indiferent în întreţinerea cui se află (1,10).
– Ca luptător rănit are dreptul la o sumă de:
– 3.672 de lei – marii mutilaţi;
– 3.213 de lei – persoanele încadrate în gradul I de invaliditate;
– 2.754 de lei – persoanele încadrate în gradul II de invaliditate;
– 2.295 de lei – persoanele încadrate în gradul III de invaliditate;
– 2.020 de lei –persoanele neîncadrate în grad de invaliditate;
– Ca luptător reţinut are dreptul la o indemnizaţie de 2.020 de lei;
– Ca luptător remarcat prin fapte deosebite are dreptul la 2.020 de lei;
– Indemnizaţia de îngrijire pentru marii mutilaţi şi persoanele încadrate în gradul I de invaliditate primesc o sumă de 918 lei;
– Indemnizaţia lunară adăugată la pensia pentru limită de vârstă în valoare de 1.102 lei.
Pe lângă indemnizaţia lunară reparatorie, persoanele care au obţinut potrivit legii titlul de Luptător pentru Victoria Revoluţiei din Decembrie 1989, respectiv Urmaşii de erou-martir beneficiază au şi alte drepturi:
– prioritate în asigurarea unei locuinţe din fondul disponibil de locuinţe sociale, în localitatea de domiciliu, dacă nu au deţinut în proprietate o altă locuinţă până la data atribuirii;
– stabilirea chiriei la nivelul minim prevăzut de lege pentru locuinţele din fondul locativ de stat, dacă dispun de un venit lunar mai mic sau egal cu salariul mediu brut pe economie;
– cumpărarea sau închirierea cu prioritate, fără licitaţie, din fondul de stat, a unui spaţiu comercial sau de prestări servicii corespunzător, cu o suprafaţă utilă de până la 100 mp;
– accesul gratuit al copiilor la creşele şi grădiniţele din subordinea administraţiilor locale, precum şi asigurarea gratuită a rechizitelor pentru şcolari, dacă venitul lunar este mai mic sau egal cu salariul mediu brut pe economie;
– acordarea unei subvenţii de stat egale cu 50% din dobânda aferentă unui credit bancar de până la 20.000 de euro, contractat pentru cumpărarea sau construirea unei locuinţe în localitatea de domiciliu, dacă nu au deţinut sau nu deţin o proprietate locativă, precum şi posibilitatea garantării creditelor contractate cu indemnizaţia calculată conform prevederilor legii.