Acordul de încetare a focului încheiat joi la Minsk oferă o „licrărire de speranţă” că ostilităţile vor înceta în Ucraina, dar acesta a fost întâmpinat cu un optimism rezervat de liderii europeni, transmite portalul independent.md.
Germania a fost destul de rezervată în comentariile privind rezultatele negocierilor de la Minsk. Toate părţile au lucrat pentru a se înregistra progrese, negocierile au fost „foarte dificile”, dar rezultatele lor „nu sunt o realizare”, a declarat ministrul german de Externe, Frank-Walter Steinmeier. „Acordurile de astăzi nu sunt nici o soluţie universală, nici o realizare”, a declarat el.
Steinmeier a spus clar că se aşteaptă la mai mult de la aceste negocieri. „Pentru unele persoane, (rezultatul) va părea insuficient. Şi noi voiam să ajungem la un rezultat mai bun”, a declarat el. „Totuşi, aceasta este ceea ce preşedinţii Rusiei şi Ucrainei au convenit”, a conchis el.
„Acordul de la Minsk nu garantează un succes durabil în Ucraina”, dar „următoarele ore vor fi decisive”, a afirmat joi preşedintele francez Francois Hollande la Bruxelles, adăugând că europenii trebuie să fie „vigilenţi, să exercite presiuni şi să continue mişcarea începută”.
Secretarul general al Consiliului Europei, Thorbjorn Jagland, a salutat acordul de la Minsk, afirmând că acesta „oferă o bază pentru o încetare a focului efectivă”, dar s-a declarat convins că mai sunt multe lucruri de făcut. „Sper ca acordul să paveze calea pentru o soluţie politică printr-un proces de reformă constituţională care va permite o descentralizare necesară prin respectarea deplină a integrităţii teritoriale şi a suveranităţii Ucrainei, şi pe baza unor standarde europene”, a declarat el.
Preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz, a salutat, de asemenea, acordul într-un mesaj postat pe Twitter, adăugând că „toate părţile trebuie să se supună acum acordului şi să transforme vorbele în fapte”.
Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a calificat acordul drept unul încurajator, dar a precizat că doar speranţa nu este suficientă. „Acordul de astăzi de la Minsk este o veste binevenită şi ne dă speranţă. Speranţa este bună, chiar esenţială, dar nu suficientă. Testul real este respectarea armistiţiului pe teren. Primul acord de la Minsk nu a fost respectat, aşa cum vă amintiţi. După discuţia mea cu cancelarul Angela Merkel am sentimentul că ar trebui să rămânem extrem de precauţi”, a declarat el.
Secretarul general al Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), Lamberto Zannier, a declarat că rezultatul întâlnirii de la Minsk este “important şi necesar”, adăugând că acesta ar trebui să contribuie la „stabilizare şi pace în Ucraina”.
Vorbind din oraşul ucrainean Dnepropetrovsk, el a declarat că rezultatul summitului ar putea avea impact asupra actualului mandat al misiunii de monitorizare a OSCE în această ţară.
Ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, a salutat, de asemenea, acordul pe Twitter. „Acordul de la Minsk este un pas pozitiv dacă va fi implementat cu stricteţe şi dacă ostilităţile vor înceta duminică. Urmărim în continuare rezultate tangibile”, afirmă mesajul publicat pe contul oficial de Twitter al ministerului.
Premierul finlandez, Alexander Stubb, a salutat cu precauţie acest acord. „Armistiţiul este o veste grozavă; totuşi ar trebui să vedem cum va fi implementat. Nu mai trebuie ucişi oameni; armamentul greu trebuie retras”, a declarat el.
El şi-a exprimat speranţa că, dacă Merkel şi Hollande sunt mulţumiţi cu rezultatul negocierilor de la Minsk, la summitul UE care are loc joi la Bruxelles nu vor fi discutate noi sancţiuni împotriva Moscovei.
Vicepreşedintele Comisiei Europene Federica Mogherini a declarat, de asemenea, că este puţin probabil ca sancţiunile împotriva Rusiei să fie discutate la reuniunea de joi, care a fost amânată cu câteva ore din cauza negocierilor de la Minsk. „Nu cred că astăzi vom discuta despre sancţiuni”, a declarat Mogherini, adăugând că discuţiile se vor concentra pe modul în care pot fi activate „toate mijloacele UE posibile” pentru susţinerea acordului de încetare a focului odată ce acesta va intra în vigoare.
Premierul britanic David Cameron a menţinut o linie mai dură, afirmând că „Putin trebuie să ştie că sancţiunile vor rămâne în vigoare dacă nu vor fi înregistrate progrese concrete pe teren”.
Preşedintele lituanian, Dalia Grybauskaite, a afirmat la rândul său că problema schimbării actualelor sancţiuni împotriva Rusiei nu va fi discutată până în martie.O problemă mult mai delicată, dacă să fie sau nu trimise arme letale Kievului este mai probabil să ajungă pe agenda Bruxelles-ului, a precizat premierul luxemburghez, Xavier Bettel.
Premierul italian Matteo Renzi a calificat acordul de la Minsk drept un “mare rezultat”, la sosirea la Bruxelles, unde va participa la summitul UE.
Ministrul danez de Externe, Martin Lidegaard, şi-a exprimat speranţa că această „veste bună” se va putea materializa şi că părţile implicate în conflict vor respecta armistiţiul. „Prefer să fiu optimist”, a declarat el.
La rândul său, şreşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko, gazda negocierilor, s-a declarat mulţumit că Belarusul şi-a îndeplinit rolul. „Sunt foarte mulţumit că Belarusul şi-a îndeplinit rolul. Dar figurile centrale ale acestor negocieri au fost, bineînţeles, şefii de stat. Au făcut o treabă bună. Au supravieţuit acestui maraton”, a declarat el.
El le-a cerut reporterilor să nu dramatizeze faptul că negocierile au durat atât de mult timp. „Durează luni sau chiar ani pentru a rezolva probleme de război şi pace. Aici şefii de stat au reuşit să ajungă la un acord de încetare a focului în 15 ore”, a declarat Lukaşenko. El a subliniat însă că cel mai important este ca acordurile să fie implementate pe teren.
(Sursa: independent.md)
