După o ultimă sperietură, Iașul a ieșit bine pe hârtie. A scăpat esențialul: ordinea în care vor fi făcute autostrăzile. Uniunea Europeană mai finanțează autostrăzi doar până în 2012. Dacă Iași-Târgu Mureș nu va fi finalizată până atunci, cea mai importantă sursă se pierde. Masterplanul a fost bătută în cuie, dar fundamental este altceva: cu care autostrăzi se începe și care vor rămâne la urmă.
Iașul apare în MasterPlanul național de transport. Nu cu una, ci cu două autostrăzi. Dacă pe hârtie am ajuns să stăm relativ bine, în realitate nu se întrevăd șanse de realizare a proiectelor, în lipsa unor soluții concrete de finanțare. Pentru ca Iași – Tg Mureș să se realizeze ar trebui ca guvernul să renunțe la alte drumuri care deja au fost catalogate drept priorități.
Momentul adevărului: ordinea priorităților
După lungi controverse în mediul politic și în spațiul public, Iașul a fost inclus de către actuala guvernare în masterplanul național de transport. Ruta spre Tg Mureș este cea mai scumpă dintre cele 10 autostrăzi incluse în document. Are o valoare dublă față de Brașov – Bacău și de aproape patru ori mai mare decât cea a inelului de ocolire a Bucureștiului.
Deocamdată, nu au fost prioritizate investițiile. Pentru acest lucru, Guvernul va prezenta o strategie de implementare a masterplanului, document în baza căruia va fi stabilită sursa de finanțare pentru fiecare tronson în parte și, în mod particular, ce autostrăzi vor beneficia de fonduri europene și care vor fi bifate în dreptul altor surse. La analiza cost-beneficiu, autostrăzile cu legătură la Iași se îndreaptă cu pași repezi spre coada clasamentului.
Autostradă fazată spre Tg. Mureș, până în 2021, aceasta e promisiunea din Masterplan. Plus autostradă Pașcani-Bacău, continuată apoi spre Brașov
Autostrăzi spre Tg Mureș și Bacău
Forma finală a documentului cuprinde două autostrăzi care ar urma să lege Iașul cu două județe din Regiunea de Nord-Est: Neamțul și Bacăul. Peste 210 km de autostradă ar trebui construiți la un cost mediu estimat de 7,5 milioane euro/km, respectiv tronsoanele Ungheni – Iași – Tg Neamț (135 km, 1,13 miliarde euro) și Bacău – Pașcani (81 km, 485 milioane euro).
În document a fost introdusă și legătura Tg Mureș – Tg Neamț (184 km, 2,9 miliarde euro) în regim de „autostradă fazată”, rută care ar asigura acces rapid dinspre est spre vestul țării. Autoritățile au explicat că tronsonul va fi construit, inițial, ca drum expres, dar anumite lucrări, precum cele de artă, vor fi executate în regim de autostradă.
Drumul Iași – Tg Mureș a primit denumirea de Autostrada Montana, în timp ce Bacău – Brașov (160 km, 2,1 miliarde euro) a fost intitulat Autostrada Moldova, rută care continuă cu Brașov – Sibiu (120 km, 817 milioane euro), parte din autostrada Transilvania. Așadar, autostrada Moldova – Transilvania, cea mult trâmbițată de organizația PNL Iași, este, de ieri, autostrada Bacău – Sibiu.
Finanțări: fonduri europene, credite și acciza
Deocamdată, sursele de finanțare pentru tronsoanele din masterplan nu sunt clar definite. Ministrul Transporturilor Ioan Rus a prezentat, ieri, modificările aduse masterplanului comisiilor reunite din cadrul Parlamentului. În cadrul discuțiilor, au fost devoalate trei surse de finanțare: fonduri europene, acciza la carburanți și împrumuturi externe ale Guvernului la Banca Europeană de Investiții (BEI) și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD).
Însă, sumele din fonduri europene abia trec de 6 miliarde euro, din acciză sunt la jumătate din această sumă, iar creditele externe cu o valoare mare ar duce la o creștere a deficitului bugetului de stat și, ca efect, încălcarea regulilor stabilite de România cu partenerii internaționali.
Alte surse de finanțare vehiculate de-a lungul timpului, mai ales prin diverse mecanisme financiare europene, nu mai sunt luate în calcul. Masterplanul conține zece autostrăzi, alături de cele menționate mai sus mai figurând Comarnic – Brașov (105 km, 1,3 miliarde euro), Gilău – Borș (177 km, 1,3 miliarde euro), Craiova – Pitești (121 km, 899 milioane euro), Sibiu – Pitești (118 km, 1,6 miliarde euro) și inelul de ocolire al Capitalei (100 km, 1,3 miliarde euro). În total, ar urma să fie construiți peste 1.300 km pentru care sunt necesare 14 miliarde euro.
Termenul pentru Ungheni – Iași – Tg Mureș: după 2020
La nivel de termene, întâlnim aceeași poveste ca la finanțări. Ele există, dar lipsesc cu desăvârșire. Singura certitudine constă în faptul că masterplanul trebuie implementat până în anul 2030. Într-o vizită la Iași, înainte de sărbătorirea Unirii Principatelor Române, directorul Companiei Naționale pentru Autostrăzi și Drumuri Naționale (CNADNR), Narcis Neaga, declara că ruta Iași – Tg Mureș va fi finalizată în 2018, termen despre care nu s-a mai discutat nimic ieri.
În schimb, în cazul în care va fi identificată o sursă de finanțare concretă, termenul de începere a lucrărilor ar putea fi cel mai devreme în 2016. Din experiența modului în care se construiesc autostrăzi în România, execuția se va întinde până la orizontul anului 2025, iar acesta este un scenariu optimist, ținând cont că masterplanul prevede construirea a peste 1.300 km.
Citește și EXCLUSIV: Fiul lui Jităreanu, PLAGIAT GROSOLAN în teza de doctorat
Cum mai figurează Iașul în masterplan
O mică victorie a dezbaterii intense de la nivel public este relocarea terminalului multimodal de la Socola la Holboca, lucru care va interconecta Aeroportul din Iași cu infrastructura rutieră și cea de cale ferată. De asemenea, la Socola era stabilită o investiție de 5 milioane euro, în vreme ce proiectul de la Holboca are o valoare cel puțin dublă.
La drumuri expres, județul Iași figurează cu o legătură Pașcani – Suceava (61 km, 289 milioane euro), iar la TransRegio și EuroTrans cu Iași – Vaslui – Bacău (151 km, 99,5 milioane euro).
În schimb, varianta de ocolire nu există în masterplan, astfel că, cel puțin până în anul 2030, nu va fi realizată centura de trafic ușor a Iașului. Masterplanul pentru sectorul rutier prevede realizarea în 15 ani a 6.511 km de drum pentru care sunt necesare 26,5 miliarde euro. Ministerul Transporturilor afirmă că dispune de 17,8 miliarde euro în perioada 2014 – 2030. Dar, până în prezent, singura sumă certă de finanțare este cea comunicată de Ministerul Fondurilor Europene pentru perioada 2014 – 2020, respectiv de 3,7 miliarde euro.
„Marea problemă a autostrăzii Iași-Tg.Mureș nu este construcția, ci finanțarea. Și în cazul în care Masterplanul General de Transport va fi aprobat
în varianta prezentată de premierul Victor Ponta la Iași, pe 23 ianuarie, Iașul și Moldova tot nu vor avea cel mai probabil autostradă. Aceasta deoarece puțină lume cunoaște faptul că Uniunea Europeană a impus Statelor Membre să-și definitiveze execuția coridoarelor de transport (TEN-T) până la sfârșitul exercițiului financiar 2014-2021. În caz contrar, UE nu va mai finanța după 2021 porțiuni din aceste sectoare, ele putând fi realizate doar cu fonduri extra-comunitare.”
Costel Alexe, deputat PNL