Asigurarea obligatorie de cutremur, inundaţie sau alunecare de teren ar trebui să fie mai scumpă ori proprietarii să suporte o parte din pagube.
Asta spune directorul Polului pentru Asigurări împotriva Dezastrelor, care a trimis către Autoritatea de Supraveghere Financiară o listă cu 10 propuneri de modificare a legii.
Asiguratorii mai cer să fie fotografiată locuinţa asigurată în momentul semnării contractului şi să nu mai fie acordate despăgubiri pentru cutremurele mai mici de 5 pe scara Richter. Seismologii îi contrazic şi spun că şi un cutremur de 3 poate fi devastator pentru o locuinţă.
România este a treia cea mai riscantă ţară din Europa, după Italia şi Grecia la capitolul cutremure, inundaţii şi alunecări de teren.
Deşi harta distrugerilor posibile la un cutremur că cel din 1977 arata clar că cele mai afectate zone ar fi Vrancea, Brăila, Buzău şi Galaţi cu judeţele vecine, tot aici sunt şi cei mai puţini romani care şi-au făcut până acum asigurare. Cu excepţia Capitalei, unde 350.000 de oameni au o asemenea poliţa.
Nicoleta Radu Neacşu, director general PAID: „Ne dorim să creştem prima pentru asigurarea de locuinţa sau să fie introdusă o franşiza. Am trimis calculele actuariale către ASF. Cerem creşterea primei pentru a ne permite un program de reasigurare mai mare.”
Statistic vorbind, dintre cele 1,5 milioane de case şi apartamente asigurate, un cutremur că cel din 77 ar dărâma sau afecta 22.000, potrivit asiguratorilor. Dacă realitatea ar bate statistică şi ar fi, să zicem, 50.000 de daune mari, cei de la PAID nu ar avea destui bani ca să le acopere.
Fransiza de 10% din suma asigurată, pe care s-o plătească proprietarul, înseamnă că la o daună maximă de 20.000 de euro, despăgubirea e de doar 18.000.
Asigurarea doar pentru cutremurele cu magnitudine peste 5 pe scara Richter nu este însă o propunere realistă, susţin seismologii. Asta pentru că şi un cutremur mai mic poate distruge o casă, dacă are loc la suprafaţă.
Constantin Ionescu, directorul Institutului pentru Fizică Pământului: „O să vină un cetăţean să spună voi, institut, aţi dat intensitate VI şi, conform normativului STAS din ’71, ar fi fost VII şi mie mi-a căzut peretele şi mi-a distrus nu ştiu ce bibelouri.”
În plus, din lipsă de aparatură, intensitatea în alt loc din ţară în afară de epicentru nu poate fi calculată rapid.
La institutul de la Măgurele, seismologii adună date în timp real de la 120 de staii răspândite în toată ţara. Dacă numărul acestora ar fi măcar de 320, câte una în fiecare oraş, acurateţea datelor ar fi mult mai mare.
Investiţia ar fi de peste 2 milioane de euro, dar ar permite evaluarea pagubelor posibile mult mai repede, spun specialiştii. Turcia are 600 de seismografe, Italia 1.200, iar Iran 4.000.
O altă modificare ar fi introducerea la despăgubiri a instalaţiilor locuinţei.
În schimb asiguratorii nu mai vor să plătească pentru inundaţiile produse când ploaia intra pe geamul sau uşa lăsate deschise, ori în cazul colibelor, bordeielor, corturilor sau a caselor fără uşi şi ferestre.
Sursa: stirileprotv