Un ieşean cere judecătorilor să-l despăgubească pentru faptul că a fost urmărit de Securitate. Instanţele sunt pline de astfel de procese, deseori zădărnicite de carenţe legislative.
Un bărbat din Iaşi a apelat la instanţele de judecată, în speranţa că va fi despăgubit pentru persecuţia la care a fost supus înainte de 1989. Victor C. încă nu a precizat cuantumul daunelor pe care le aşteaptă de la Statul român, urmând să facă acest lucru pe parcursul procesului.
Dosarul de urmărire
Reclamantul a precizat în cererea adresată Tribunalului Iaşi că doreşte ca Statul român, prin intermediul Ministerului de Finanţe, să fie obligat de către magistraţi la plata unor despăgubiri. Acesta a menţionat că a mai depus două cereri similare la diferite instanţe din Moldova, însă fără sorţi de izbândă.
Victor C. le-a povestit judecătorilor ieşeni că doreşte reunirea la acest dosar a celui de urmărire şi supraveghere a sa din perioada în care lucra la Depoul Paşcani, în anul 1977. Urmează ca instanţa să-i audieze şi pe reprezentanţii statului român, după care vor lua o decizie în acest caz.
Una dintre metodele preferate de Securitate înainte de 1989 era prin intermediul telefonului
O lege prost concepută
În cursul anului 2009 a intrat în vigoare Legea nr. 221, privind condamnările cu caracter politic, pronunţate în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989. Ulterior, zeci de ieşeni s-au adresat instanţelor de judecată, solicitând despăgubiri pe baza actului normativ. Însă, după aproximativ un an, Curtea Constituţională (CC) a precizat că, în domeniul acordării de despăgubiri deţinuţilor politic, sunt reglementări paralele, iar legea nu este clară şi nici proporţională, ceea ce poate duce la interpretări diferite ale instanţelor şi la sancţiuni din partea CEDO pentru violarea drepturilor omului.
Citește și EXCLUSIV: Fiul lui Jităreanu, PLAGIAT GROSOLAN în teza de doctorat
Despăgubiri fără buget
Mai mult, CC a constatat că textul de lege este prea vag şi că „încalcă regulile referitoare la precizia şi claritatea normei juridice“.
„Curtea observă că, în materia reparaţiilor, trebuie să existe o legislaţie clară, precisă, adecvată, proporţională care să nu dea naştere la interpretări şi aplicări diferite ale instanţelor de judecată, ceea ce ar putea duce la constatări ale violării drepturilor omului de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului”, se arată în motivarea Curţii Constituţionale. Mai mult, judecătorii CC au constatat că nu a fost prevăzut un buget din care să fie acordate acele despăgubiri.