Gazoductul Iași-Ungheni, un proiect mort: niciun milimetru cub de gaz n-a trecut Prutul

0
95

Cererea de gaz românesc din partea consumatorilor industriali din Republica Moldova este zero. Nu le trebuie. Având prețul egal cu al gazului rusesc, nimeni nu este interesat să-l cumpere din România. Conducta poate asigura tot necesarul Republicii Moldova, tăind complet dependența de Rusia, dar pentru asta e nevoie de voință din partea agenților economici și a politicienilor moldoveni. Gazoductul rămâne o investiție cu valoare simbolică: cine știe, poate va folosi vreodată la ceva.

 

Inaugurat cu mare tam-tam pe 27 august, chiar de Ziua Independenţei Republicii Moldova, gazoductul Iaşi – Ungheni se dovedeşte a fi o mare păcăleală, Rusia câştigând, cel puţin temporar, micul război geopolitic al gazului.

Acest gazoduct s-a dorit a fi un proiect de interconectare a sistemelor de transport al gazelor naturale dintre Republica Moldova şi România. Gazoductul are o lungime de 43,2 km, o capacitate de 1,5 miliarde de metri cubi şi a costat 26 de milioane de euro, dintre care şapte milioane constituie un grant din partea UE.

Deşi de la inaugurare a trecut jumătate de an, prin gazoduct nu a trecut nici măcar o moleculă de gaz dinspre România spre Republica Moldova.

 

Moldovenii au pus batista pe ţambal

Prim-ministrul Republicii Moldova, Iurie Leancă, spunea cu ocazia inaugurării gazoductului, că gazul românesc va ajunge în ţara sa de la 1 septembrie 2014.

„De la 1 septembrie, gazul românesc va trece Prutul. Aceste proiecte nu sunt îndreptate împotriva cuiva, dar nimeni nu va mai face probleme Republicii Moldova, nu ne va mai ameninţa nimeni!“, a spus Iurie Leancă.

Retorica şefului Guvernului de peste Prut s-a mai schimbat între timp, acesta admiţând că gazoductul Iaşi – Ungheni reprezintă doar un proiect cu valoare simbolică pentru independenţa energetică a Republicii Moldova faţă de Federaţia Rusă şi că pornirea lui depinde de compania Moldovagaz. Aceasta, în condiţiile în care capitalul majoritar la compania moldovenească de gaz este deţinut de Gazprom.

„Din păcate, uneori detaliile nu le cunoaştem în totalitate. După ce am dat în exploatare acest gazoduct, au apărut unele detalii. Noi avem o situaţie foarte specifică, atunci când distribuitorul de gaze din Republica Moldovae este o entitate cu prezeneţă de 50+1% a Gazprom-ului. Aceasta înseamnă că trebuie să găsim o formulă cu Moldovagaz pentru a achiziţiona gazul românesc, ce-i drept, în volume destul de mici“, a precizat premeirul Republici Moldova, care considera că „ gazoductul românesc e mai mult un element simbolic, după mine unul extrem de important“.

 

 

Gazoductul nu ajunge până la Chișinău, dar nici pe traseu nimeni nu e interesat să se „înțepe” la conductă

Altă companie înfiinţată

La începutul acestui an, Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) din Republica Moldova a anunţat că Vestmoldtransgaz din Republica Moldova va asigura serviciul de transport al gazelor naturale prin intermediul gazoductului Iaşi – Ungheni.

„Vestmoldtransgaz va presta, în baza licenţei primite, serviciul de transport al gazelor naturale prin intermediul gazoductului Iaşi-Ungheni pe care îl gestionează“, au precizat reprezentanţii ANRE din Republica Moldova.

Vestmoldtransgaz a primit licenţa pe 6 ianuarie şi are o valabilitate de 25 de ani.

Cel puţin în teorie, gazele urmează a fi livrate prin conducta Iaşi – Ungheni de compania OMV Petrom, din grupul austriac de petrol şi gaze OMV, care a încheiat în decembrie anul trecut un contract pe un an cu compania moldovenească Energocom din Republica Moldova.

 

Gazul românesc mai ieftin, dar mai greu de transportat

În momentul de faţă, Republica Moldova primeşte gaz de la firma rusă Gazprom la un preţ de 313 dolari pentru 1.000 de metri cubi de gaz, adică 5.713 lei moldoveneşti.

Dacă ar lua gaz din România, preţul ar fi de 1.010 RON pentru 1.000 de metri cubi de gaz, ceea ce înseamnă 4.716 lei. Deşi este mai ieftin cu 1.000 de lei moldoveneşti, preţul transportului gazului din România în Republica Moldova este theoretic mai mare decât cel adus de Gazprom din Rusia, deoarece volumele transportate prin gazoductul Iaşi – Ungheni sunt mult mai mici, iar costurile pe metrul cub cresc.

În acest moment, niciun consumator industrial din R. Moldova, de la Ungheni la Bălți, nu este interesat de gazul românesc, pentru că prețul este același ca la Gazprom, iar rezilierea unui contract cu un furnizor și deschiderea altuia înseamnă bătaie de cap și costuri suplimentare.

 

Leancă și Ponta, doi premieri obișnuiți să vândă iluzii. Dar amândoi erau în campanie electorală

Gazoductul Iaşi – Ungheni, prelungit până la Chişinău

În condiţiile în care gazoductul nu a fost folosit încă pentru transportul gazului, Uniunea Europeană a alocat suma suplimentară de 10 milioane de euro pentru extinderea gazoductului Iaşi-Ungheni cu segmentul Ungheni-Chişinău.

Acest al doilea tronson, cu o lungime de aproximativ 100 de kilometri, urmează să fie construit până la Chişinău în următorii doi-trei ani.

Prin „Programul Suport Bugetar pentru energie“ al UE, Comisia Europeană a alocat Republicii Moldova suma de 42,6 milioane de euro atât pentru diversificare energetică şi conectarea la piaţa energetică UE, cât şi pentru promovarea eficienţei energetice şi energiei regenerabile. Programul face parte dintre cele cinci operaţiuni UE de susţinere financiară a Republicii Moldova, în valoare totală de peste 216 milioane de euro, în curs de implementare în diverse sectoare ale economiei moldoveneşti.

 

Citește și Of, of, of, Ciric, Ciric, pe nimic ai fost ciuntit! Cum s-a devalizat patrimoniul celei mai frumoase zone de agrement a Iașului

 

Nimeni nu vrea să vorbească despre gazoduct

În încercarea de a afla de ce după jumătate de an de la inaugurarea gazoductul Iaşi – Ungheni acesta încă nu transportă gaz spre Republica Moldova, mai multe oficialităţi, atât române, cât şi moldovene, au evitat să discute despre acest subiect.

Viceministrul economiei, din guvernul de la Chişinău, Octavian Calmâc, nu a răspuns la telefon, în timp ce Secretarul de Stat în Ministrul Economiei, Maricel Popa, s-a scuzat spunând că este la Parlament şi nu poate în vorbi.

Contactat telefonic, directorul Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale, Gheorghe Duţu, a refuzat să vorbească spunând că este într-o şedinţă.

Nici preşedintele Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale al Academiei Române (ISPRI) şi fost consilier al preşedintelui interimar Mihai Ghimpu pentru problemele integrării europene a Republicii Moldova, Dan Dungaciu, nu a dorit să comenteze situaţia gazoductu
lui Iaşi – Ungheni. „Nu pot să vorbesc despre acest subiect. Nu mai ştiu exact ce s-a întâmplat cu gazoductul. Vă răg să mă scuzaţi!“, s-a mărginit să spună Dan Dungaciu.

0 0 votes
Article Rating


Abonează-te
Anunță-mă
0 Comments
cele mai vechi
cele mai noi cele mai votate
Inline Feedbacks
View all comments